Cât din taxele ce se colectează în fiefurile UDMR, Harghita și Covasna, se întorc la bugetele locale

   UDMR-ul cotinuă să mizeze pe cartea patriotismului fiscal local, fie pentru că nu mai au bani de alte afișe, fie pentru că nu mai au idei.

   Am arătat acum trei săptămâni (vezi aici) că, din datele ANAF, nu rezultă nicidecum că județele din Ardeal și Banat ar fi cele mai văduvite în privința raportului între ceea ce dau la buget și ceea ce primesc înapoi, ci Bucureștiul, Ilfovul și Constanța (cele trei au asigurat anul trecut 44% din taxele colectate la nivel local). 

   Vezi și:

   Cât au contribuit și cât au primit de la buget județele anul trecut

    Mai multe voci din presă și din politică le-au zis liderilor maghiari că vorbesc aiurea, dar ei continuă, în speranța că minciuna va trece drept adevăr la urne.

   Cum s-ar descurca Harghita și Covasna dacă ar fi independente financiar?

   La nivel local, în cele două județe s-au colectat anul trecut taxe în valoare de 1,86 miliarde de lei prin intermediul Agențiilor Județene ale Finanțelor Publice (1,14 miliarde de lei în Harghita și 718 milioane de de lei în Covasna - vezi tabelul din imagine). Datele sunt preluate din Raportul de performanță al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice din 2015. 

   Bugetele locale din cele două județe au avut venituri anul trecut de 1,71 miliarde lei (993 milioane lei în Harghita și 716 milioane lei în Covasna). În categoria bugetelor locale intră bugetele consiliilor județene, ale primăriilor de municipii și orașe și ale primăriilor de comună (vezi repartizarea sumelor în tabelul din imagine).

   La o primă privire, ambele județe primesc mai puțin decât s-a colectat la nivel local, și așa e. Doar că, în vreme ce în Harghita și Covasna se întorc 86,8%, respectiv 99,6% din ceea ce se colectează la nivel local, la nivel național, acest procent a fost de 58,2% anul trecut (vezi aici). Deficitul fondului de pensii, fondul de șomaj, fondul de asigurări sociale, etc. trebuie să fie alimentate de undeva. În București, de exemplu, anul trecut s-au întors doar 22,8% din taxele colectate la nivel local (8,07 miliarde de lei dintr-un total al taxelor colectate de 35,3 miliarde de lei).

   Mai trebuie spus că, ANAF-ul colectează la nivel central taxele marilor companii ce sunt administrate de Direcția Generală a Marilor Contribuabili, în afară de ceea ce colectează la nivel local. 

    Anul trecut, în cele două județe au fost înregistrați 25 de mari contribuabili (13 în Harghita și 12 în Covasna). La nivel național, numărul acestora a fost de 2.392 de companii. Cele două județe sunt, după numărul de contribuabili mari, pe același palier cu Vasluiul, Giurgiu, Botoșaniul, Teleormanul, deci pintre cele mai sărace județe la propriu. 

   Dacă am merge pe scenariul că tot ce se colectează în cele două județe la nivel local, plus ceea ce se colectează la nivel central prin marii contribuabili, ar rămâne acolo, atunci pensionarii din Harghita și Covasna ar fi în pericol să nu-și primească pensia. Vorbesc doar de pensionari (plătiți de la nivel central de Fondul de Pensii), fără să mai iau în calcul și alte plăți făcute de la Bugetul de stat sau din alte componente ale bugetului centralizat (cum ar fi bugetul CNADNR  sau Fondul de asigurării de sănătate, fondul de șomaj, etc.). 

   Anul trecut, ANAF-ul a colectat prin intermediul Marilor Contribuabili peste 90 miliarde de lei. 

    Dacă ținem cont că numărul marilor contribuabili din cele două județe e de 13 pentru Harghita (0,54% din total) și 12 pentru Covasna (0,50% din total), atunci ne dăm seama că sumele din cele două județe colectate la nivel central nu pot depăși un miliard de lei, în varianta optimistă.

   Tot anul trecut, în cele două județe s-au plătit pensii de asigurări de stat de 745,4 milioane de lei în Harghita și de 452,6 milioane de lei în Covasna. 

   Adunând miliardul de lei de la mari contribuabili (suma e o estimare generoasă, ea putând fi, în realitate, chiar mai mică) cu ceea ce se colectează la nivel local, ne rezultă suma 2,86 miliarde lei. Din această sumă scădem veniturile la bugetele locale și pensiile plătite, și ne rezultă  un deficit de 45 milioane de lei. 

    Nu mai discutăm de pensiile de agricultori, pensiile speciale, ajutoarele de șomaj, serviciile plătite direct de la bugetul de stat, decontările casei de asigurări de sănătate, lucrările efectuate de CNADNR. Toate acestea sunt plătite din bugete independente de bugetele locale. Dacă ar fi să le scădem și pe acestea, deficitul ar crește de 15 - 20 de ori. 

   Așa arată tabloul a două județe falimentare. Ca ele sunt mai multe în țară și sunt susținute prin transferuri din ceea ce se colectează la nivel local sau la centru din județele mai bogate. N-am inventat noi apa caldă, așa face toată lumea, doar că niciunde cei susținuți nu se comportă de parcă i-ar susține ei pe restul lumii.