Populismului din parlament i se opune, neconvingător, impotența fiscală a guvernului

   Înainte să acuze populismul din parlament, guvernul ar face bine să se uite prin ograda proprie, mai ales în zona incompetenței ANAF-ului.

   E greu să convingi pe cineva să nu fie populist, pentru că tu ești incapabil să pui la treabă ANAF-ul. 

   Anul acesta, PIB-ul va fi mai mare cu 42,7 miliarde lei decât cel înregistrat anul trecut (758,5 miliarde lei față de 712,8 miliarde lei - vezi aici), dar veniturile la buget, grație know-how-ului tehnocrat, vor fi mai mici decât cele de anul trecut (165,8 miliarde lei față de 169,1 miliarde lei în primele 9 luni ale anului - vezi aici).

    Cioloș și ministrul de finanțe Anca Dragu ne spun că impactul populismului din parlament, declanșat în ultima lună, ne va costa la anul 9 miliarde de lei în plus. 

    Cei doi nu ne explică destul de convingător cum a reușit ANAF-ul „performanța” anul acesta ca, în condițiile unui PIB mai mare decât cel de anul trecut, să colecteze  cu 3,3 miliarde de lei mai puțin la buget în primele nouă luni ale anului față de anul trecut (vezi aici execuția bugetului în primele 9 luni). 

   Ei dau vina pe scăderea TVA-ului, dar, dacă condițiile ar fi fost la fel ca anul trecut, sumele colectate de ANAF (în care intră și TVA-ul) ar fi trebuit să fie mai mari cu 14 miliarde de lei față de anul trecut.  

   Să explic de unde reiese surplusul de 14 miliarde de lei, dacă taxele ar fi rămas la fel ca anul trecut.

   ANAF-ul aduce circa 85% din veniturile bugetului centralizat, asta însemnând 27,8% din PIB. La un PIB de 712,8 miliarde de lei, cât a fost anul trecut, ANAF-ul a contribuit la buget, conform raportului de performanță, cu 196,8 miliarde de lei. 

   Anul acesta, la un PIB de 758,5 miliarde de lei, ANAF-ul ar fi trebuit să aducă la buget circa 210,8 miliarde lei. Diferența între ce-a colectat ANAF-ul anul trecut și ce ar trebui să colecteze anul acesta e de 14 miliarde de lei. 

   În dreptul TVA-ului, în primele 9 luni, ANAF-ul a colectat cu 3,7 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut (vezi aici). Dacă mergem pe aceeași logică, până la finalul anului, gaura provocată de scăderea TVA-ului va ajunge la 5 miliarde de lei. Deci, ANAF-ul trebuie să mai găsească o scuză pentru încă 9 miliarde de lei până la umplerea diferenței de 14 miliarde de lei.

   România pierdea anual prin evaziune, în condițiile unui TVA de 24%, circa 8,3 miliarde de euro (vezi aici). Asta înseamnă peste 36 de miliarde de lei, rămași necolectați de ANAF în 2015. 

   Deci, gaura de 5 miliarde de lei ce se prefigurează pentru anul acesta, rezultată din scăderea TVA-ului, putea fi acoperită printr-o colectare mai bună, pentru că, vorba ceea, avem de-a face cu ditamai tehnocrații. Nu mai spun că toată creșterea economică are ca principal motor creșterea consumului, iar un consum mai mare înseamnă taxe mai mari pe consum și, implicit, mai mult TVA plătit de consumatori. 

    Deci, Gheorghiță și Ionel, fie consumă mai multă ceafă de porc anul acesta, pătind câte 20% în loc de 24% TVA pe 2,5 bucăți de ceafă în loc de 2 bucăți, cât își permiteau anul trecut, fie au trecut la vită Kobe, care costă mult mai mult decât ceafa, iar TVA-ul, chiar și redus, e mai mare.

   România, dacă avea norocul unui ANAF performant, și nu unul din cele mai slabe fiscuri din UE, putea surmonta fără nicio problemă tăierile de taxe de la începutul anului. 

   Putea, de asemenea, să crească încasările la buget, în condițiile creșterii economice actuale, dacă ANAF-ul ar fi încăput pe mâna unor adevărați tehnocrați și nu a unor ageamii, care stau în poziția de ghiocel în fața corporațiilor și aleargă după cei care închiriază la negru apartamente.

  Ministrul de finanțe, dna Dragu, în loc să fie obsedată de deficit, repetând ca o placă stricată că nu ne ajung banii, putea să dezvolte o strategie de creștere a veniturilor la buget. 

   Putea să pună presiune pe cei de la ANAF să aducă mai mulți bani la buget. Putea să citească raportul FMI-ului despre incompetența celor de la Direcția Generală a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF-ului și să ia măsuri pentru remedierea situației (vezi aici). Putea să-l tragă de mânecă pe Doroș, arătându-i că banii adevărați nu se fac fugind după chiriași clandestini, ci fugind după corporații, atunci când își externalizează profiturile babane pe sub nasul inspectorilor ANAF. 

   Putea să facă multe dna Dragu, dar n-a făcut mai nimic, preferând s-o țină pe-a ei, cu deficitul și cu impactul unei măsuri în buget, exact ca un soft ieftin de contabilitate.