Cum arată hărțile infracționalității și criminalității

   Zilele trecute, INS-ul a publicat datele infracționalității și criminalității aferente anului trecut. 

   La nivel național,  rata infraționalității din 2015 a fost de de 1.726 de cazuri de infracțiuni înregistrate și soluționate la o sută de mii de locuitori. Cifra este în scădere față de anul anul 2014, când s-au înregistrat 2.014 infracțini înregistrate și cercetate la suta de mii de locuitori și în creștere față de anul 2013, când s-au înregistrat 1.555 infracțiuni la o sută de mii de locuitori.

   Numărul de infracțiuni cercetate de poliție anul trecut a fost de 342, 1 mii, în scădere față de anul anterior, când au fost cercetate un număr de 401 mii de infracțiuni. Aproximativ 10% din infracțiunile cercetate anul trecut au fost de natură economico-financiară, 70% de natură judiciară, iar restul de aproape 20% au fost de altă natură. Două treimi din numărul infracțiunilor cercetate au avut loc în mediul urban.

   Rata criminalității la nivel național în 2015 a fost de  de 213 de persoane condamnate definitiv la o sută de mii de locuitori, în creștere față de anul anterior, când s-a înregistrat o medie de 205 persoane condamnate definitiv la o sută de mii de locuitori. În anul 2013, rata criminalității de la nivel național a fost de 236 persoane condamnate definitiv la o sută de mii de locuitori.

   

   Care sunt județele care conduc în topul ratei infracționalității?

   Brașovul a fost județul în care s-a înregistrat anul trecut cea mai mare rată a infracționalității (2.424 infracțiuni înregistrate și soluționate la suta de mii de locuitori - vezi harta din imagine). Pe locul doi în topul ratei infracționalității de anul trecut s-a situat Bucureștiul și Ilfovul, cu o rată a infracționalității de 2.371 infracțiuni la o sută de mii de locuitori (cele două entități administrative sunt luate împreună în statistica infracționalității). Podiumul e completat de județul Constanța, cu o rată a infraționalității de 2.309 cazuri de infracțiuni înregistrate și soluționate la o sută de mii de locuitori.

   Rate mai mari de 2.000 de infracțiuni la o sută de mii de locuitori s-au mai înregistrat în județele Vaslui (2.291), Cluj (2.130), Timiș (2.079) și Hunedoara (2.009 - vezi harta din imagine). 

   Cele mai mici rate ale înfracționalității s-au înregistrat în județele Covasna (1.142 infracțiuni înregistrate și soluționate la suta de mii de locuitori), Harghita (1.047 infracțiuni) și Vrancea (1.011 infrațiuni).

   Cum artă topul criminalității din 2015?

    Rata criminalității, rezultată din raportarea numărului de persoane condamnate definitiv la suta de mii de locuitori, nu e puternic corelată cu rata infracționalității, asta și pentru că între momentul soluționării unei infracțiuni și momentul condamnării definitive e un decalaj mare de timp.

   Tulcea e județul cu numărul cel mai mare de persoane condamnate definitiv raportat la suta de mii de locuitori (302 persoane - vezi harta din imaine). Locul doi după rata criminalității din 2015 e ocupat de județul Cluj (301 persoane condamnate definitiv la suta de mii de locuitori). Pe locul trei se află Bacăul, cu o rată a criminalității de 294 persoane condamnate definitiv la suta de mii de locuitori (vezi datele celorlalte județe în harta din imagine).

   Covasna (135 persoane condamnate definiti la suta de mii de locuitori ), Harghita (124 persoane condamnte definitiv) și Ilfov (114 persoane condamnate definitiv) sunt județele cu cele mai mici rate ale criminalității din anul 2015. Harghita și Covasna sunt județele în care există o corelare între ratele infacționalității și criminalității. 

   România se află în coada clasamentelor UE după numărul de infracțiuni cercetate de poliție raportat la numărul populației (vezi aici statistica infracțiunilor din statele UE). Nu suntem nici pe departe o țară cu o infraționalitate ridicată. Unele state, considerate de noi ca fiind cu un grad de civilizație ridicat, precum Suedia sau Belgia, au niște cifre înfiorătoare în ceea ce privește ratele infracționalității pe anumite categorii de infracțiuni (furturi, vătămari corporale, tâlhării, agresiuni sexuale - vezi aici).