Când vine vorba de țările nordice, la noi, tot prostul ia poziția de drepți. Prea bun, prea ca la suedezi. Chiar și unii ce-și duc veacul pe la televiziuni de prim-plan ne asasinează cu reportaje în care modelul suedez, finlandez, norvegian, în materie de orice, e ceva la care musai trebuie să aspirăm.
Tot din aceste reportaje, aproape de fiecare dată, răsar stereotipuri de genul „cum își lasă suedezul casa neîncuiată și pleacă în concediu”. La întoarcere, minune!, totul e neatins. Un minim efort făcut de cei ce ne vând aceste falsuri pe post de adevăruri inscripționate în piatră le-ar fi arătat că, în Suedia, violările de domiciliu cercetate de poliție sunt de patru ori mai numeroase decât cele de la noi, iar furturile, atunci când suedezul se bronzează în Grecia ca un idiot fără griji, sunt de cinci ori mai numeroase decât în țara noastră bananieră (vezi tabelul din imaginea 2).
România, atât la capitolul criminalitate, cât și la capitolul infracționalitate, e un rai față de mult slăvitele țări nordice.
Să începem cu criminalitatea (vezi tabelul din imaginea 1). Conform datelor Eurostat, România are cea mai mică rată a criminalității dintre statele care calculează această rată (205 persoane condamnate definitiv la suta de mii de locuitori), pentru că nu toate institutele statistice naționale o caculează. Asta înseamnă că numărul de persoane condamnate definitiv la o sută de mii de locuitori e cel mai mic între statele UE, plus Norvegia, pentru că am inclus și această țară în statistică, deși nu face parte din spațiul comunitar.
Datele Eurostat sunt aferente anilor 2013 și 2014, cele din 2015 vor fi publicate pe parcursul anului. După Cipru, campioana la rata criminalității (8.008 persoane condamnate definitiv la suta de mii de locuitori), urmează Finlanda (3.175 condamnați definitiv la surta de mii de locuitori), Anglia și Țara Galilor (2.118 condamnați ), Danemarca (1.784 condamnați), Irlanda de Nord (1.448 condamnați) și Suedia (1.140 condamnați - vezi datele din imaginea 1). Dintre toate statele nordice, doar Norvegia are o rată a criminalității mai aproape de noi, conform datelor din anul 2013 (267 condamnați definitiv la suta de mii de locuitori).
Și la capitolul infracționalitate, România stă mai bine decât majoritatea statelor europene (vezi tabelul din imaginea 2). Din datele Eurostat, aferente anului 2014, am preluat principalele tipuri de infracțiuni cercetate de poliție și le-am raportat la numărul de locuitori. Rata infracționalității pe tipuri de infracțiuni (numărul de infracțiuni cercetate la suta de mii de locuitori) din statele comunitare, plus Norvegia (deci 29 de state), ne arată că suntem pe locul 8 în privința omorurilor, pe locul 27 în privința vătămărilor corporale, pe locul 18 în privința tâlhăriilor, pe locul 22 în privința furturilor și pe locul 25 în privința infracțiunilor sexuale (vezi datele detaliate în imaginea 2). La majoritatea infracțiunilor luate în calcul, statele nordice înregistrează o infracționalitate mai mare decât la noi.
Din datele analizate, realizăm că România nu trebuie să-și facă un țel de a atinge nivelul statelor nordice în materie de criminalitate și infracționalitate. Măcar la aceste capitole stăm mai bine decât aceste state și trebuie să ne menținem la acest nivel.
Datele Eurostat sunt aferente anilor 2013 și 2014, cele din 2015 vor fi publicate pe parcursul anului. După Cipru, campioana la rata criminalității (8.008 persoane condamnate definitiv la suta de mii de locuitori), urmează Finlanda (3.175 condamnați definitiv la surta de mii de locuitori), Anglia și Țara Galilor (2.118 condamnați ), Danemarca (1.784 condamnați), Irlanda de Nord (1.448 condamnați) și Suedia (1.140 condamnați - vezi datele din imaginea 1). Dintre toate statele nordice, doar Norvegia are o rată a criminalității mai aproape de noi, conform datelor din anul 2013 (267 condamnați definitiv la suta de mii de locuitori).
Și la capitolul infracționalitate, România stă mai bine decât majoritatea statelor europene (vezi tabelul din imaginea 2). Din datele Eurostat, aferente anului 2014, am preluat principalele tipuri de infracțiuni cercetate de poliție și le-am raportat la numărul de locuitori. Rata infracționalității pe tipuri de infracțiuni (numărul de infracțiuni cercetate la suta de mii de locuitori) din statele comunitare, plus Norvegia (deci 29 de state), ne arată că suntem pe locul 8 în privința omorurilor, pe locul 27 în privința vătămărilor corporale, pe locul 18 în privința tâlhăriilor, pe locul 22 în privința furturilor și pe locul 25 în privința infracțiunilor sexuale (vezi datele detaliate în imaginea 2). La majoritatea infracțiunilor luate în calcul, statele nordice înregistrează o infracționalitate mai mare decât la noi.
Din datele analizate, realizăm că România nu trebuie să-și facă un țel de a atinge nivelul statelor nordice în materie de criminalitate și infracționalitate. Măcar la aceste capitole stăm mai bine decât aceste state și trebuie să ne menținem la acest nivel.
Ce inseamna sa nu ai imnigranti.
RăspundețiȘtergere