Cât de săracă ar fi Moldova Mare a lui Dodon

    Igor Dodon regretă că în 1812 Imperiul Țarist nu a anexat toată Moldova. 

   Șeful de stat al celei mai sărace țări din Europa intră în kazaciocul lui Putin pe bază de hărți istorice ale Moldovei Mari, punând problema granițelor nu doar în relația cu România, dar și în cea cu Ucraina, pentru că Bucovina de Nord, Ținutul Herței și sudul Basarabiei sunt încă în componența Ucrainei.

   Dodon visează la o Moldovă reîntregită, cu o economie numai bună de integrat într-o viitoare uniune formată din Haiti, Eritreea, Moldova, Burundi și Madagascar. Între toate aceste sărăcii, Moldova va fi cea mai prosperă, iar Dodon se și vede un fel de Angela Merkel.

   Cât de săracă e Republica Moldova și cât de săracă va fi Moldova Mare?

   Estimările FMI-ului pentru 2016 ne arată un PIB pe locuitor în Republica Moldova de 1.872 $, de cinci ori mai mic decât cel înregistrat în România (9.439 $ - vezi harta din imagine). Aceleași date ne arată că moșia lui Putin a ajuns sub România în privința PIB-ului pe locuitor (PIB-ul pe locuitor din 2016 din Rusia este estimat la 8.838 $), semn că umflarea excesivă mușchilor costă.

   Datele Biroului de Statistică din Republica Moldova ne arată că, în 2015, PIB-ul total se ridica la valoarea de 6,5 miliarde $, iar PIB-ul pe locuitor era de 1.826 $ (vezi datele din imagine). Putem spune că estimările FMI-ului pentru anul 2016 sunt realiste. Datele Comisiei Naționale de Prognoză ne arată că Moldova de dincoace de Prut, în componența căreia intră 8 județe ale României (Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui, Galați și Vrancea), avea în 2015 un PIB total de 23,5 miliarde $ și un PIB pe locuitor de 5.693 $. Echivalarea în dolari pentru PIB-ul din Republica Moldova și pentru regiunea Moldovei din România s-a făcut la cursul mediu anual din anul 2015 al leului moldovenesc (18,81 lei/1$) și al leului românesc (4,005 lei/1$).

   Vedem, așadar, o diferență mare de productivitate între cele două maluri ale Prutului, în favoarea regiunii Moldovei din România, cu toate că această regiune e cea mai săracă din țară. Regiunile din Ucraina sunt, de asemenea, mult sub media PIB-ului pe locuitor din regiunea Moldovei. În 2014, conform Institutului de Statistică al Ucrainei, PIB-ul pe locuitor din reginea Cernăuți, ce include și Ținutul Herței, era de 16,55 mii grivne (1.103 $). În regiunea Odesei, ce are în componență și sudul Basarabiei, PIB-ul pe locuitor din 2014 era de 31,26 mii grivne (2.084 $). Dacă ținem cont că orașul Odesa are un aport însemnat în PIB-ul regiunii, ne dăm seama că PIB-ul pe locuitor din sudul Basarabiei e mult sub media regiunii.

   O Moldovă Mare, formată din cele 8 județe din România și teritoriul actual al Republicii Moldova, ar avea 7,68 milioane de locuitori, un PIB total de 30 miliarde $ și un PIB pe locuitor de 3,9 mii $, conform datelor din 2015. Dacă includem și teritoriile din Ucraina (regiunea Cernăuți și sudul Basarabiei), populația ar crește cu aproape 1,5 milioane de locuitori, iar BIB-ul pe locuitor ar scădea, cel mai probabil, sub 3,5 mii $. 

   Cu un asemenea PIB pe locuitor, Moldova Mare a lui Dodon s-ar situa pe penultima poziție în Europa, înaintea Ucrainei. Cele opt județe din Romnia ar contribui la PIB-ul total al Moldovei Mari (de aproximativ 31,7 mld. $) cu peste 74%, iar visul lui Dodon de a deveni șef peste o sărăcie se va lovi de realitatea cruntă al discrepanțelor de dezvoltare economică. Moldova românească, chiar dacă e cea mai săracă regiune din țară, e mult mai productivă decât restul regiunilor din ipotetica Moldovă Mare a lui Dodon. Statutul Chișinăului de viitoare capitală a Moldovei Mari ar putea fi contestat chiar și de Vaslui, dacă e să ne raportăm la PIB-ul pe cap de locuitor.