Cât au exportat și cât au importat județele în primele zece luni ale anului trecut

   Anul trecut, România a exportat bunuri în valoare de 57,4 miliarde de euro, în creștere cu 5,1% față de exporturile de bunuri din anul 2015. Importurile de bunuri din 2016 s-au ridicat la valoarea de 67,3 miliarde de euro (cu 7% mai mari decât în 2015). 

   Așadar, balanța comercială cu bunuri a României din 2016 a înregistrat un deficit de 9,9 miliarde de euro, în creștere cu 1,6 miliarde față de anul 2015. 

   La nivel de județe, datele INS sunt disponibile până în luna octombrie a anului trecut, suficient cât să ne facem o părere despre evoluția comerțului exterior la nivel de teritoriu.

   Topul județelor exportatoare în primele zece luni ale anului 2016

   Capitala (8 mld. euro), Timișul (4,9 mld. euro) și Argeșul (4,8 mld. euro - vezi harta din imaginea 1) dețin împreună peste 37% din exporturile României din primele zece luni ale anului trecut. În primele zece luni ale anului trecut, exporturile de bunuri ale României s-au ridicat la valoarea de 47,8 miliarde de euro. Spre deosebire de aceeași perioadă din 2015, Timișul a depășit Argeșul la exporturile de bunuri din primele zece luni ale anului trecut (vezi tabelul din imaginea 2). După cele două județe și capitala, procente mai mari de 5% din exporturile României s-au înregistrat în județele Arad (2,8 mld. euro) și Brașov (2,4 mld. euro). Cele patru județe plus capitala dețin o pondere de aproape jumătate din exporturile României.

   Județele cu cele mai mici valori ale exporturilor de bunuri din primele zece luni ale anului trecut sunt: Mehedinți (91 mil. euro), Giurgiu (48 mil. euro) și Gorj (45 mil. euro - vezi harta din imaginea 1).

   Topul județelor importatoare în primele zece luni ale anului 2016

   Bucureștiul a importat în primele zece luni ale anului trecut bunuri în valoare de 16,9 miliarde de euro (30,4% din importurile României - vezi harta din imaginea 1). Suma e cu peste 1,2 miliarde mai mare decât importurile capitalei din primele zece luni ale anului 2015.

  După capitală, principalele județe importatoare sunt Ilfovul (4,6 mld. euro), Timișul (4,2 mld. euro) și Argeșul (3,6 mld. euro). Cele trei județe împreună cu capitala dețin o pondere de aproape 53% din importurile României pe primele zece luni ale anului trecut (55,7 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2).

   Ce județe înregistrează excedent comercial și care adâncesc deficitul

   Capitala înregistrează un deficit comercial mai mare decât tot deficitul balanței comerciale cu bunuri din primele zece luni ale anului trecut (8,9 mld. euro față de 7,9 mld. euro). Ilfovul e județul cu al doilea deficit ca mărime după capitală (2,7 mld. euro). La ceva distanță, cu deficite ale balanței comerciale cu bunuri ceva mai mici, urmează Prahova (728 mil. euro), Clujul (694 mil. euro) și Constanța (231 mil. euro - vezi harta din imaginea 1). În aceste trei județe, deficitele au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă din 2015, în vreme ce în Ilfov și capitală deficitele au înregistrat o creștere (vezi tabelul din imaginea 2).

   De departe, cel mai mare excedent al balanței comerciale cu bunuri pe primele zece luni ale anului trecut s-a înregistrat în Argeș (1,25 mld. euro). Timișul, al doilea județ exportator, are un excedent mai mic, din cauza valorii mari a importurilor (721 mil. euro). Sibiul și Oltul sunt alte județe care au depășit un excedent mai mare de jumătate miliard de euro în primele zece luni ale anului trecut (vezi tabelul din imaginea 2).

   Devine clar că o parte importantă din consumul de anul trecut a fost alimentat de importuri, ceea ce a condus la o creștere a deficitului balanței comerciale externe cu bunuri. Totuși, nu trebuie să limităm comerțul exterior al unui județ la bunuri. Un segment important din contul curent al țării îl reprezintă balanța serviciilor, care are un sold pozitiv. BNR-ul, însă, nu diseminează această balanță la nivel de județe, ceea ce ne pune în dificultate atunci când evaluăm comerțul cu bunuri și servicii a unui județ anume, pentru că vedem doar partea de bunuri. E posibil ca deficitul capitalei sau al Clujului, înregistrat în comerțul cu bunuri, să fie atenuat de un sold pozitiv în balanța cu servicii, după cum e posibil ca excedentul unui județ precum Argeșul să fie diminuat.