Cât contribuie țăranii la formarea Produsului Intern Brut

   În România anului 2016, ponderea ruralului în populația rezidentă era de  46,2% (9,12 milioane din 19,76 milioane de locuitori). Din cei peste 9 milioane de rezidenți ai mediului rural, 3,89 milioane reprezentau populația ocupată (45,15% din populația totală ocupată a României), conform datelor INS aferente trimestrului trei din 2016.

   Câtă valoare adăugată produc țăranii noștri?

   În analiza contribuției la PIB a locuitorilor din mediul rural, am plecat de la premisa că populația ocupată e cea care produce Valoarea Adăugată Brută (VAB)  în economie, în funcție de ponderea deținută în activitățile principale ale economiei (vezi tabelul din imaginea 2), în vreme ce, impozitele nete pe produs se împart între rural și urban în funcție de ponderea deținută în populația rezidentă. Din cele două componente adunate (VAB și impozitele nete pe produs), ne rezultă PIB-ul.

   În urma repartizării Valorii Adăugate Brute pe activități economice la populația din mediul rural ocupată în aceste activități, a rezultat că țăranii noștrii au avut în 2016 o contribuție la formarea VAB de 29,43% (200 mld. lei din 679,7 mld. lei - vezi tabelul din imaginea 2).


   Deși există preconcepția că locuitorii din mediul rural se ocupă doar cu agricultura, datele INS ne arată că și în celelalte sectoare ale economiei ocupă o pondere importantă.
   După agricultură, unde populația ocupată din mediul rural deține o pondere de 90,5% din totalul populației ocupate, activități în care populația rurală deține o pondere importantă sunt: construcțiile (48,56%),  industria, producția și furnizarea de energie electrică, apă caldă, gaze și activitățile de salubritate (35,99%) și comerțul, transporturile și activitățile din hoteluri și restaurante (27,57% - vezi tabelul din imaginea 2). Aceste activități au o pondere în VAB-ul realizat de populația din mediul rural de 75%. 

   Raportând Valoarea Adăugată Brută la totalul populației rurale, ne rezultă că, anul trecut, un țăran a creat o valoare adăugată de 21,9 mii lei. Valoarea Adăugată Brută creată de un orășean în 2016 a fost mai mult decât dublă, de 45,1 mii lei.

   Cum se repartizează PIB-ul între rural și urban?

   Impozitele nete pe produs s-au repartizat între urban și rural ținând cont de ponderea în populația totală, din cauză că la acestea contribuie toată populația, nu doar populația ocupată. Impozitele nete pe produs se obțin prin scăderea din impozitele pe produs (TVA, accize) a subvențiilor pe produs.

   Anul trecut, impozitele nete pe produs au avut o pondere în PIB de 10,45% (79,4 mld. lei din 759,2 mld. lei - vezi tabelul din imaginea 2). În urma repatizării acestora în funcție de ponderea ruralului în populația totală și prin adunarea cu VAB-ul realizat de populația ocupată din mediul rural, ne-a rezultat PIB-ul realizt de populația din mediul rural. 

   31,2% din PIB-ul României de anul trecut e contribuția locuitorilor din mediul rural. Asta înseamnă 236,6 miliarde de lei dintr-un total 759,2 miliarde de lei. PIB-ul pe cap de locuitor din mediul rural din România din 2016 a fost de 25,9 mii lei. Asta în timp ce un locuitor din urban a înregistrat un PIB de 49,1 mii lei. 

   Recapitulând, putem spune că locuitorii din mediul rural contribuie la formarea Valorii Adăugate Brute cu 29,4% și cu 31,2% la formarea Produsului Inten Brut, iar diferențele de productivitate între un locuitor din mediul rural și unul din mediul urban sunt semnificative. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că există destule județe unde PIB-ul pe locuitor de la nivel general e sub cel produs de locuitorii din mediul rural (vezi aici PIB-ul pe locuitor de la nivel de județe).