Postări
Între 1991 și 2016, ecartul dintre cel mai mare salariu net și cel mai mic salariu net de la nivel de județe s-a mărit de la puțin peste 44% la aproape 84%.
Într-un sfert de secol, salariul mediu net de la nivel național, calculat în dolari, a crescut de la 98 $ la 517 $, dar numărul județelor în care salariul net e peste media națională a scăzut de la 15 în 1991, la doar 5 în anul 2016 (vezi tabelul din imagine).
Trebuie precizat că datele salariilor medii nete în lei, preluate de la INS, au fost transformate în dolari la cursul mediu anual al BNR din anii respectivi, pentru a fi mai ușor de înțeles, ținând cont că milioanele din anii `90 au devenit sute după anul 2005. Am ales transformarea în dolari și nu în euro din cauză că euro a fost lansat mai târziu.
De asemenea, trebuie spus că datele din 2016 sunt aferente lunii octombrie, lună considerată a fi mai puțin afectată de sezonalitate, adică o lună neutră (salariile mediii anuale la nivel de județe nefiind publicate încă de INS). În 1991, de când începe seria de date INS a salariilor nete de la nivelul județelor, datele capitalei și Ilfovului erau la comun, pentru restul anilor analizați, datele sunt separate.
Cum a evoluat topul județelor după cele mai mari salarii nete între 1991 și 2016?
În 1991, cele mai mari salarii nete, calculate în dolari (76,47 lei/1 $), erau în Hunedoara (123 $), Gorj (114 $), Galați (105 $), Constanța (103 $) și Brașov (103 $ - vezi tabelul din imagine). Mineritul, siderurgia, industria constructoare de mașini și nave erau domeniile cu cele mai mari salarii. Capitala, deși datele sunt la comun cu Ilfovul, nu intra în top 10 al celor mai mari salarii.
Cele mai mici salarii din anul 1991 erau în Tulcea (89 $), Vaslui (88 $) și Botoșani (85 $). Cel mai mare salariu net (Hunedoara) era cu 26,5% mai mare decât cel de la nivel național (98 $) și cu 44,4% mai mare decât cel mai mic salariu net (Botoșani).
În 1996, capitala, de data asta cu datele separate de Ilfov, nu intra în top 5 al celor mai mari salarii nete de la nivel teritorial (118 $ - vezi tabelul din imagine). Aceleași cinci județe ca și în 1991 erau în topul salariilor de la nivel național. Hunedoara (130 $), Galați (125 $), Gorj (123 $), Brașov (123 %) și Constanța (120 $) continuau să conducă în topul salariilor. La nivel național, salariul net din 1996 ajungea la echivalentul a 104 $ (3.082,6 lei/1 $).
În coada topului erau județele Arad (87 $), Tulcea (84 $) și Botoșani (81$). Salariul din Hunedoara era cu 24,8% mai mare decât cel de la nivel național și cu 60,7% mai mare decât cel din Botoșani.
În 2001, capitala ocupa primul loc, înregistrând un salariu net de 135 $ (29.060,8 lei/1 $), cu 30,4% mai mare decât cel de la nivel național (104 $) și cu 61,8% mai mare decât cel existent în Botoșani (84 $), județul aflat pe ultimul loc și în acel an.
În topul celor mai mari salarii urmau județele Gorj (133 $), Hunedoara (123 $), Galați (118 $) și Ilfov (117$). În coada topului salariilor, înaintea Botosaniului, erau județele Satu Mare (85 $) și Harghita (84 $ - vezi tabelul din imagine). De remarcat faptul că județe care astăzi sunt fruntașe în privinața salariilor precum Clujul, Timișul și Sibiul, în anul 2001, nu intrau în top 10.
În 2006, topul era condus de capitală (407 $), urmată de Ilfov (360 $), Gorj (344 $), Constanța (325 $ ) și Cluj (322 $ - vezi tabelul din imagine). În cinci ani, salariul mediu net din București, calculat în dolari, a ajuns de trei ori mai mare (de la 135 $ la 407 $).
La nivel național, salariul ajunsese la 308 $ (2,8090 lei/1 $), dar, doar șapte județe, plus capitala, depășeau acest nivel.
În coada topului, cele mai mici salarii se înregistrau în județele Bihor (246 $), Călărași (242 $) și Covasna (234$). În 1996, Bihorul era pe locul 11 pe țară în privința salariului net, pentru ca, în 2001, să cadă pe locul 33, și apoi mai jos, pe locul 40 în anul 2006. Față de nivelul național, salariul din București era mai mare cu 31,9%, iar față de cel din Covasna (cel mai mic din țară) era mai mare cu 74,1%.
Ecartul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu net de la nivel de județe crescuse de la 44,4% în 1991, la 60,7% în 1996, la 61,8% în 2001 și la 74,1% în 2006, iar județele aflate peste media națională a salariului net erau tot mai puține.
În 2011, primul an în care economia a revenit pe creștere după cei doi ani anteriori de recesiune, doar în cinci județe și în capitală salariile depășeau media națională a salariului net (474 $ - vezi tabelul din imagine). Bucureștiul (693 $), Ilfovul (611 $), Gorjul (501 $), Timișul (486 $) și Argeșul (482 $) erau județele cu cele mai mari salarii. Cursul mediu al BNR din 2011 a fost de 3,0486 lei pentru 1 $.
În coada topului salariilor erau județele Harghita (346 $), Vaslui (343 $) și Maramureș (342 $). Maramureșul e județul care cu două decenii înainte era în top 10, surclasând capitala sau județe precum Timiș și Argeș.
În 2011 s-au înregistrat cele mai mari ecarturi de după revoluție între cel mai mare salariu (București) și salariul mediu net pe economie (46,4%) și între cel mai mare și cel mai mic salariu (102,7%).
Anul trecut, în luna octombrie, salariul mediu net pe economie ajunsese la 517$ (la cursul mediu lunar de 4,0756 lei/1$). În București, primul în top, salariul scăzuse cu doi dolari față de 2011 (691 $ față de 693 $ - vezi tabelul din imagine). Ilfovul (581 $), Clujul (581 $), Timișul (547 $) și Sibiul (519 $) erau, împreună cu capitala, singurele județe cu salarii peste media națională.
Dacă în capitală și Ilfov, salariiile calculate în dolari au scăzut față de anul 2011, în celelalte trei județe din top 5 salariile au înregistrat o creștere, ceea ce înseamnă că au avut în ultimii cinci ani un ritm de creștere superior regiunii capitalei. Sibiul era în 1991 pe locul 28 pe țară în privința salariilor, iar în octombrie anul trecut ajunsese pe locul 5.
Cele mai mici salarii din țară din luna octombrie a anului trecut se înregistrau în Suceava (383 $), Teleorman (382 $) și Harghita (376 $). Între salariul cel mai mare și media națională ecartul era de 33,7%, în scădere față de anul 2011. Ecartul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu a fost de 83,9%.
La nivel național, în 2016, salariul net, calculat în dolari, era de peste 5,3 ori mai mare decât în 1991. Problema e că există diferențe mari de creștere a salariilor între județe. Dacă în capitală, salariul net e mai mare de aproape șapte ori decât cel din 1991, în Harghita era de doar patru ori mai mare.
Faptul că tot mai puține județe se situează deasupra mediei naționale a salariului net ne arată o polarizare atât a nivelului de salarizare, cât și a efectivului de salariați. În 1991, capitala și cele patru județe ce au înregistrat un salariu net peste media națională concentrau circa 24% din efectivul de salariați, anul trecut ponderea deținută în efectivul de salariați era de 34%.
Apare, așadar, un fenomen de insularizare a nivelului de salarizare, în care economia din jurul câtorva orașe e capabilă să susțină salarii mari, iar în rest, populația activă, care dorește salarii mai mari, n-are decât două alternative: fie emigrează, fie se mută în orașele mari. Cum nivelul de salarizare din orașele mari încă nu permite achitarea unei chirii și un nivel de economisire satisfăcător, pentru a putea întreține familiile rămase acasă, nu rămâne decât soluția emigrării.
Într-un sfert de secol, salariul mediu net de la nivel național, calculat în dolari, a crescut de la 98 $ la 517 $, dar numărul județelor în care salariul net e peste media națională a scăzut de la 15 în 1991, la doar 5 în anul 2016 (vezi tabelul din imagine).
Trebuie precizat că datele salariilor medii nete în lei, preluate de la INS, au fost transformate în dolari la cursul mediu anual al BNR din anii respectivi, pentru a fi mai ușor de înțeles, ținând cont că milioanele din anii `90 au devenit sute după anul 2005. Am ales transformarea în dolari și nu în euro din cauză că euro a fost lansat mai târziu.
De asemenea, trebuie spus că datele din 2016 sunt aferente lunii octombrie, lună considerată a fi mai puțin afectată de sezonalitate, adică o lună neutră (salariile mediii anuale la nivel de județe nefiind publicate încă de INS). În 1991, de când începe seria de date INS a salariilor nete de la nivelul județelor, datele capitalei și Ilfovului erau la comun, pentru restul anilor analizați, datele sunt separate.
Cum a evoluat topul județelor după cele mai mari salarii nete între 1991 și 2016?
În 1991, cele mai mari salarii nete, calculate în dolari (76,47 lei/1 $), erau în Hunedoara (123 $), Gorj (114 $), Galați (105 $), Constanța (103 $) și Brașov (103 $ - vezi tabelul din imagine). Mineritul, siderurgia, industria constructoare de mașini și nave erau domeniile cu cele mai mari salarii. Capitala, deși datele sunt la comun cu Ilfovul, nu intra în top 10 al celor mai mari salarii.
Cele mai mici salarii din anul 1991 erau în Tulcea (89 $), Vaslui (88 $) și Botoșani (85 $). Cel mai mare salariu net (Hunedoara) era cu 26,5% mai mare decât cel de la nivel național (98 $) și cu 44,4% mai mare decât cel mai mic salariu net (Botoșani).
În 1996, capitala, de data asta cu datele separate de Ilfov, nu intra în top 5 al celor mai mari salarii nete de la nivel teritorial (118 $ - vezi tabelul din imagine). Aceleași cinci județe ca și în 1991 erau în topul salariilor de la nivel național. Hunedoara (130 $), Galați (125 $), Gorj (123 $), Brașov (123 %) și Constanța (120 $) continuau să conducă în topul salariilor. La nivel național, salariul net din 1996 ajungea la echivalentul a 104 $ (3.082,6 lei/1 $).
În coada topului erau județele Arad (87 $), Tulcea (84 $) și Botoșani (81$). Salariul din Hunedoara era cu 24,8% mai mare decât cel de la nivel național și cu 60,7% mai mare decât cel din Botoșani.
În 2001, capitala ocupa primul loc, înregistrând un salariu net de 135 $ (29.060,8 lei/1 $), cu 30,4% mai mare decât cel de la nivel național (104 $) și cu 61,8% mai mare decât cel existent în Botoșani (84 $), județul aflat pe ultimul loc și în acel an.
În topul celor mai mari salarii urmau județele Gorj (133 $), Hunedoara (123 $), Galați (118 $) și Ilfov (117$). În coada topului salariilor, înaintea Botosaniului, erau județele Satu Mare (85 $) și Harghita (84 $ - vezi tabelul din imagine). De remarcat faptul că județe care astăzi sunt fruntașe în privinața salariilor precum Clujul, Timișul și Sibiul, în anul 2001, nu intrau în top 10.
În 2006, topul era condus de capitală (407 $), urmată de Ilfov (360 $), Gorj (344 $), Constanța (325 $ ) și Cluj (322 $ - vezi tabelul din imagine). În cinci ani, salariul mediu net din București, calculat în dolari, a ajuns de trei ori mai mare (de la 135 $ la 407 $).
La nivel național, salariul ajunsese la 308 $ (2,8090 lei/1 $), dar, doar șapte județe, plus capitala, depășeau acest nivel.
În coada topului, cele mai mici salarii se înregistrau în județele Bihor (246 $), Călărași (242 $) și Covasna (234$). În 1996, Bihorul era pe locul 11 pe țară în privința salariului net, pentru ca, în 2001, să cadă pe locul 33, și apoi mai jos, pe locul 40 în anul 2006. Față de nivelul național, salariul din București era mai mare cu 31,9%, iar față de cel din Covasna (cel mai mic din țară) era mai mare cu 74,1%.
Ecartul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu net de la nivel de județe crescuse de la 44,4% în 1991, la 60,7% în 1996, la 61,8% în 2001 și la 74,1% în 2006, iar județele aflate peste media națională a salariului net erau tot mai puține.
În 2011, primul an în care economia a revenit pe creștere după cei doi ani anteriori de recesiune, doar în cinci județe și în capitală salariile depășeau media națională a salariului net (474 $ - vezi tabelul din imagine). Bucureștiul (693 $), Ilfovul (611 $), Gorjul (501 $), Timișul (486 $) și Argeșul (482 $) erau județele cu cele mai mari salarii. Cursul mediu al BNR din 2011 a fost de 3,0486 lei pentru 1 $.
În coada topului salariilor erau județele Harghita (346 $), Vaslui (343 $) și Maramureș (342 $). Maramureșul e județul care cu două decenii înainte era în top 10, surclasând capitala sau județe precum Timiș și Argeș.
În 2011 s-au înregistrat cele mai mari ecarturi de după revoluție între cel mai mare salariu (București) și salariul mediu net pe economie (46,4%) și între cel mai mare și cel mai mic salariu (102,7%).
Anul trecut, în luna octombrie, salariul mediu net pe economie ajunsese la 517$ (la cursul mediu lunar de 4,0756 lei/1$). În București, primul în top, salariul scăzuse cu doi dolari față de 2011 (691 $ față de 693 $ - vezi tabelul din imagine). Ilfovul (581 $), Clujul (581 $), Timișul (547 $) și Sibiul (519 $) erau, împreună cu capitala, singurele județe cu salarii peste media națională.
Dacă în capitală și Ilfov, salariiile calculate în dolari au scăzut față de anul 2011, în celelalte trei județe din top 5 salariile au înregistrat o creștere, ceea ce înseamnă că au avut în ultimii cinci ani un ritm de creștere superior regiunii capitalei. Sibiul era în 1991 pe locul 28 pe țară în privința salariilor, iar în octombrie anul trecut ajunsese pe locul 5.
Cele mai mici salarii din țară din luna octombrie a anului trecut se înregistrau în Suceava (383 $), Teleorman (382 $) și Harghita (376 $). Între salariul cel mai mare și media națională ecartul era de 33,7%, în scădere față de anul 2011. Ecartul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu a fost de 83,9%.
La nivel național, în 2016, salariul net, calculat în dolari, era de peste 5,3 ori mai mare decât în 1991. Problema e că există diferențe mari de creștere a salariilor între județe. Dacă în capitală, salariul net e mai mare de aproape șapte ori decât cel din 1991, în Harghita era de doar patru ori mai mare.
Faptul că tot mai puține județe se situează deasupra mediei naționale a salariului net ne arată o polarizare atât a nivelului de salarizare, cât și a efectivului de salariați. În 1991, capitala și cele patru județe ce au înregistrat un salariu net peste media națională concentrau circa 24% din efectivul de salariați, anul trecut ponderea deținută în efectivul de salariați era de 34%.
Apare, așadar, un fenomen de insularizare a nivelului de salarizare, în care economia din jurul câtorva orașe e capabilă să susțină salarii mari, iar în rest, populația activă, care dorește salarii mai mari, n-are decât două alternative: fie emigrează, fie se mută în orașele mari. Cum nivelul de salarizare din orașele mari încă nu permite achitarea unei chirii și un nivel de economisire satisfăcător, pentru a putea întreține familiile rămase acasă, nu rămâne decât soluția emigrării.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu