Masa salarială a crescut anul trecut, dar rămânem codași în UE și nici față de anii `90 nu stăm mai bine

   Anul trecut, remunerarea salariților din economie a atins nivelul de 33,9% din PIB, conform ultimelor date furnizate de INS. La acest nivel e probabil să părăsim penultimul loc din UE în privința acestui raport (accesează aici datele Eurostat). 

   Suntem în creștere față de anul 2015, când masa salarială din economie era la nivelul de 32,2% din PIB (vezi tabelul din imagine).

   Din 1995 până în 2016, de când datele INS cuprind indicatorul remunerarea salariaților, cel mai mare nivel atins a fost la nivelul anului 2001, când procentul atingea valoarea de 41,1% din PIB. Nici măcar în ultimul an de dinaintea crizei, 2008, acest nivel n-a mai fost atins (remunerarea salariaților fiind de 39,3% din PIB). Din anii `90, doar în 1997, masa salarială în PIB a avut un nivel mai mic decât cel înregistrat anul trecut (vezi tabelul din imagine).

   Românii sunt plătiți prost, dacă e să raportăm masa salarială la PIB sau la VAB (vezi tabelul din imagine). Conform datelor Eurostat din 2015, în urma noastră în UE, erau doar irlandezii (30,5% din PIB), dar nivelul scăzut al acestei ponderi din Irlanda e rezultatul unui avans neverosibil al PIB-ului din această țară cu 26,3% în 2015 față de 2014 (accesează aici datele creșterilor economice din statele UE). Cu un an înainte, în 2014, noi și grecii eram pe ultimul loc în UE, cu un nivel al remunerării salariaților de 32,8% din PIB (vezi aici).

   Cum stau salariații români la productivitate față de salariații din statele UE?

   În 2015, salariații români aveau o productivitate de 59,4% din media UE (media UE = 100% - vezi aici datele Eurostat). Anul trecut, productivitatea salariaților români, cel mai probabil, a depășit pragul de 60% din media UE, de vreme ce am înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, din datele disponibile de până acum (vezi aici creșterile economice din UE). 

   Productivitatea salariaților din statele mari ale UE de la nivelul lui 2015 era mai mare, dar nu zdrobitoare față de cea din România. În Germania productivitatea salariaților era de 106% din media UE, în Franța era de 115,3 %, iar în Spania de 101,5%. Masa salarială din aceste state ajunge la 50,8% din PIB în Germania, la 52,2% în Franța  și la 47,2 % în Spania (vezi aici). Între 33,9% din PIB, cât e masa salarială la noi și nivelurile din aceste state e o diferență mare.

   Cum sunt salariile în aceste state față de cele de la noi?

   Mult mai mari. În Germania, salariul minim brut din ianuarie era de 1.498 euro, în Franța era de  1.480 euro,  iar în Spania era de 826 euro (vezi aici salariile minime din UE). La noi, cu majorarea din februarie, salariul minim brut ajunge la 322 euro. Dacă ne ghidam după cel din ianuarie, atunci vorbeam de 275 euro. 

   Să ne comparăm și cu o țară din est, apropiată de noi în privința productivității salariaților. 

   În Croația, productivitatea salariaților e de 68,8% din media UE (vezi aici), masa salarială în PIB era de 47,1% (vezi aici), iar salariul minim brut era de 433 euro (vezi aici). Vorbim, așadar, de o productivitate a salariaților croați mai mare cu 16% decât cea a salariaților români și un salariu minim brut cu 34,5% mai mare. 

   Devine clar că în relațiile de pe piața muncii din România salariații sunt retribuiți la cel mai scăzut nivel din UE, ținând cont de productivitatea medie pe salariat. Oricâtă monedă s-ar bate pe spaima angajatorilor de mărirea salariilor minime, vedem că e loc de mai bine. România nu va putea crește nivelul de trai al populației dacă va juca în continuare cartea salariilor mici, iar dacă forțarea creșterilor salariilor vine doar ca urmare a creșterilor în sectorul public, atunci așa să fie. Mediului privat nu-i rămâne decât să se plângă sau să migreze în spațiul extra-comunitar sau Bulgaria, pentru că doar acolo găsești salarii mai mici.