Topul statelor UE după exporturile și importurile din 2016

   Anul trecut, exporturile de bunuri și servicii ale statelor membre UE s-au ridicat la valoarea de 6.509 miliarde de euro. Importurile de bunuri și servicii s-au ridicat la valoarea de 5.967 euro, conform datelor Eurostat. Soldul balanței comerciale cu bunuri și servicii a fost unul pozitiv, de aproape 548 miliarde de euro (vezi datele din imaginea 1).

   Deși exporturile de bunuri ale statelor UE sunt de trei ori mai mari decât cele de servicii (4.855 mld. de euro față de 1.654 mld. de euro) și la fel stă situația între importurile de bunuri și cele de servicii (4.736 mld. euro față de 1.231 mld. euro), mai profitabil e comerțul cu servicii decât cel cu bunuri. Dacă soldul balanței comerciale cu bunuri s-a ridicat anul trecut la valoarea de aproape 119 miliarde de euro (vezi tabelul din imaginea 1), soldul seviciilor a fost de aproape patru ori mai profitabil (423 mld. de euro).

   Ce state au câștigat anul trecut cel mai mult de pe urma tranzacțiilor cu bunuri și servicii?

   Germania e de departe cel mai mare câștigător din UE de pe urma tranzacțiilor internaționale cu bunuri și servicii, cu un sold pozitiv de 238,8 miliarde de euro. La distanță, cu solduri pozitive, dar de o valoare mai mică, urmează Olanda (75,7 mld. euro), Irlanda (61,7 mld. euro), Italia (57,9 mld. euro) și Spania (32,4 mld. euro). 

   Dacă Germania câștigă mai mult de pe urma comerțului cu bunuri (256,5 mld. euro), iar în comerțul cu servicii înregistrează o pierdere (17,8 mld. euro), Spania câștigă din exportul net de servicii, în care turismul deține o pondere importantă (52,2 mld. euro), suficient cât să compenseze pierderea din comerțul cu bunuri (19,8 mld. euro).  

   Cele mai mari pierderi de pe urma tranzacțiilor internaționale cu bunuri și servicii de anul trecut le-au înregistrat Marea Britanie (44,9 mld. euro), Franța (38,3 mld. euro), Finlanda (2,6 mld. euro), România (1,8 mld. euro) și Grecia (1,2 mld. euro - vezi datele din imaginea 1). 

   Doar șase state din UE, între care și România, au înregistrat un rezultat negativ de pe urma balanței comerciale cu bunuri și servicii.

   La nivelul tranzacțiilor cu servicii lucrurile se schimbă. Mare Britanie a avut cel mult de câștigat anul trecut de pe urma tranzacțiilor internaționale cu servicii, cu un rezultat pozitiv de 159,5 miliarde de euro. O mare parte din acest câștig provine de pe urma serviciilor financiare. De la anul, s-ar putea ca lucrurile să se degradeze ca urmare a efectelor cauzate de ieșirea din UE.

   Spania (52,2 mld. euro) și Franța (26,3 mld. euro) sunt statele ce urmează în topul câștigurilor de pe urma comerțului cu servicii. La polul opus se află Germania și Belgia, state ce au înregistrat cele mai mari pierderi de pe urma comerțului cu servicii în 2016, de 17,8 miliarde euro, respectiv 13,2 miliarde de euro. România a vut un sold pozitiv de pe urma tranzacțiilor cu servicii în 2016, de 8,2 miliarde de euro.

   La nivelul importurilor și exporturilor de servicii nu există o statistică care să indentifice fluxurile dintre state. Această statistică există doar în cazul exportului și importului de bunuri.

   Cine a câștigat mai mult de pe urma comerțului internațional cu bunuri intra și extra UE în 2016?

   Doar 11 state din 28 au avut de câștigat de pe urma comerțului cu bunuri din 2016.

   Germania e cel mai mare câștigător, cu un excedent de 256,5 miliarde de euro (vezi tabelul din imaginea 1). La mare distanță, cu excedente considerabil mai mici, urmează Olanda (58,9 mld. euro), Italia (51,5 mld. euro), Irlanda (46,9 mld. euro) și Belgia (26 mld. euro).

   Cele mai mari deficite rezultate de pe urma comerțului exterior cu bunuri le-au înregistrat Marea Britanie (204,5 mld. euro), Franța (64,7 mld. euro) și Spania (19,8 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 1). România a înregistrat anul trecut un deficit de aproape 10 miliarde de euro de pe urma comerțului exterior cu bunuri.

   Cei mai mari câștigători de pe urma comerțului cu bunuri intra-UE sunt Olanda (excedent de 174,9 mld. euro), Germania (75,6 mld. euro)  și Belgia (49,2 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2). Vedem, așadar, că nu Germania, ci Olanda e marele câștigător de pe urma comerțului din interiorul UE.

   Cei mai mari perdanți de pe urma comerțului cu bunuri din interiorul UE sunt Marea Britanie (deficit de 114,7 mld. euro), Franța (88,6 mld. euro) și Suedia (16 mld. euro). România a înregistrat un deficit de pe urma comerțului cu bunuri intra-UE de 8,9 miliarde de euro.

   În comerțul cu bunuri extra-UE, Germania a obținut cel mai mare excedent anul trecut, de 180,9 miliarde euro. Italia (39,9 mld. euro) și Spania (34,5 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2) sunt statele aflate pe următoarele locuri în privința excedentului comercial rezultat din tranzacțiile cu bunuri cu țări extra-UE.

   Olanda e cel mai mare pierzant din comerțul cu bunuri extra-UE și cel mai mare câștigător din comerțul intra-UE. Anul trecut, din comerțul cu bunuri extra-UE, Olanda a ieșit pe minus cu 115,9 miliarde de euro. Deficite mari de pe urma comerțului extra-UE au mai înregistrat Marea Britanie (89,7 mld. euro) și Belgia (23,2 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2). România a înregistrat un deficit de 1,1 miliarde de euro din comerțul cu bunuri cu state extracomunitare.

   Datele Eurostat nu ne arată o Europă care muncește și una care consumă, de vreme ce doar 6 state, între care și noi, au înregistrat un deficit în privința balanței comerciale cu bunuri și servicii. Deseori, în mod superficial, se amintește de diviziunea între exportatorii neți și importatorii neți din UE, dar aceste cifre iau în calcul doar balanța comercială a bunurilor, nu și pe cea a serviciilor. Multe dintre statele care înregistrează un deficit pe partea de comerț cu bunuri, compensează printr-un excedent pe partea de comerț cu servicii. Nu e cazul Marii Britanii și al Franței, care înregistrază deficite uriașe ale balanței cu bunuri și servicii. În cazul britanicilor, situația nu sună bine pentru că eventualele bariere vamale survenite de pe urma Brexitului nu vor face decât să adâncească acest deficit.