Fondurile de pensii vor fi naționalizate în mai puțin de cinci ani

   Fondul de pensii NN (fostul ING) ridică vocea la guvern. Cică, să nu le treacă prin cap guvernanților să-l naționalizeze pe modelul Poloniei și Ungariei, că va face numai randamente negative, întocmai ca anul trecut. 

   
   Da, anul trecut, fondurile de pensii obligatorii administrate privat din România, toate, fără excepții, au reușit să înregistreze randamente negative, în condițiile unui an de creștere a economiei și fără să fie nevoite să plătească măcar vreo pensie. Oare cum vor arăta randamentele pe timp de criză sau atunci când vor trebui să plătească pensii? De vină pentru performanța negativă a fondurilor au fost Moș Crăciun, Zmeul, Baba Cloanța, randamentele scăzute de pe burse, orice, dar numai cheltuielile babane de administrare a sumelor nu. 

    Teoretic, românii au posibilitatea de a opta între șapte fonduri de pensii obligatorii administrate privat, doar că, toate cele șapte fonduri au aceleași comisioane: 2,5% din contribuții, 0,05% / lună (adică 0,67%) din activul fondului și 5% din activul personal dacă îndrăznești să te muți la alt fond care-ți oferă aceleași condiții. Toate fondurile au ales varianta maximă de comisionare permisă de legea 411/2004, cu completările ulterioare. În condițiile de comisioane percepute identice de către toate fondurile și de randamente negative, precum cele de anul trecut, tu, ca asigurat obligatoriu, nu prea ai de ales. Cică așa arată o piață competitivă, liberă.

   Unii ne explică savant că fondurile nu pot fi naționalizate pentru că ele sunt publice și doar sunt administrate privat. În legea 411/2004, cu completările ulterioare, la art. 1, alin. 2, ni se spune că „scopul fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private”, deci nu o pensie administrată privat, ci o pensie privată, iar continuarea aliniatului e „distinctă și care suplimentează pensia acordată de sistemul public”. Care va să zică, pensia e privată și distinctă de cea publică, chiar dacă e rezultatul unui fond doar administrat privat. Cu alte cuvinte, dacă vrei ca pensia privată să devină publică trebuie preiei administrarea publică a resurselor ce asigură această pensie. Asta putem să o numim naționalizare a administrării, deci tot naționalizare e.

   De la înființare până în prezent, randamentele cumulate ale fondurilor sunt cuprinse între 34% și 45%. Așadar, fondurile își permit să obțină randamente negative într-un an sau doi, dar să nu-și făcă o obișnuință în acest sens, mai ales, pentru că, repet, n-au plătit încă niciun fel de pensie. Primele pensii vor intra la plată peste 15 ani. Fondurile câștigă mult din comisioane, iar randamentele negative ne arată că avem de-a face cu o lipsă de idei în materie de plasamente, incapabile să suplinească cheltuielile mari de administrare. 

   Dacă la începutul anului aveai un activ de 10 mii de lei la NN și lunar tu cotizezi cu încă 200 de lei, atunci fondul îți ia în prima lună a anului 5 lei în contul comisionului aplicat lunar activului, plus 5 de lei în contul comisionului aplicat contribuției. Deci, în prima lună a anului, plătești NN-ului 10 de lei. Suma crește puțin în a doua lună, deoarece comisionul lunar pe activ se va aplica la o sumă mai mare. Și tot așa, la final de an, vei plăti 126,5 lei NN-ului. Iar tu, tot la final de an, ar trebui să ai un activ de 12.273,5 lei. 

   Anul trecut, în loc să ai acești bani la NN, ai avut cu 1% mai puțin, adică 12.150 lei, din cauza randamentului negativ. Dacă nu-ți convine că NN ți-a luat 250 lei în loc de 126,5 lei și vrei mergi la alt fond, vei fi penalizat cu 5% din valoarea activului, adică 607,5 lei. Așadar, vei pleca după un an de la NN cu un activ net de 11.542 lei. Problema e că și fondul la care pleci a avut un randament negativ anul trecut.

   Legea fondurilor private obligatorii de pensii nu obligă fondurile la un randament minim. Nimeni nu-ți garantează că fondul la care ai banii nu dă cu oiștea`n gard mai mulți ani la rând, astfel încât să te trezești peste ani cu o sumă semnificativ mai mică decât ai depus. Autoritatea de Supraveghere Financiară ar trebui să vegheze cum sunt administrați banii tăi. Vorbim de aceeași autoritate care ar fi trebuit să supravegheze Carpatica Asigurări să nu intre în faliment. Banii românilor stau pe mâna unor fonduri care până în anul 2032 nu vor plăti nicio pensie. Totuși, cu 15 ani înainte de prima pensie plătită, toate fondurile la unison au avut randamente negative într-un an de creștere economică. 

   Cele peste șapte miliarde de euro, la cât se ridică valoarea activului net al fondurilor, sunt prea tentante pentru stat să le lase să băltească în administrarea unor privați. Naționalizările din Polonia și Ungaria, fără prea mult scandal internațional, vor încuraja guvernul la prima criză serioasă a finanțelor, care, se pare că nu e prea departe, să preia această pușculiță în administrare publică. După încă vreo câțiva ani de randamente negative, guvernul va avea o scuză solidă pentru naționalizare, iar fondurile, dacă vor să evite acest scenariu, ar fi bine să treacă pe plus.