Cum a evoluat salariul minim în raport cu cel mediu în comunism și capitalism

   Anul acesta, salariul minim brut a ajuns la un nivel de 46% din salariul mediu brut pe economie, în creștere față de nivelul înregistrat anul trecut (43%). Nivelul atins de salariul minim anul trecut în raport cu cel mediu brut este aceeași cu media înregistrată de acest raport între 1950 și 2017.

   În România, salariul minim e reglementat încă din 1949, conform datelor Ministerului Muncii și Justiției Sociale. În acel an, ca și în următorii cinci ani, nivelul salariului minim pe economie a fost stabilit la 166 de lei (vezi tabelul din imagine). Dacă salariul mediu brut e rezultatul mediului economic, salariului minim e rezultatul reglementărilor guvernamentale. 

   În 1950, salariul minim era echivalent cu 45% din salariul mediu brut pe economie (166 lei față de 366 lei). Într-o perioadă cruntă pentru economia care abia își revenea după război, dar și pentru societatea românească bulversată de măsurile regimului comunist de tip stalinist, nivelul salariului minim raportat la cel brut era la fel ca în prezent. Asta ne arată că văicăreala unora la adresa creșterii prea rapide a salariului minim într-o perioadă de creștere economică precum cea din prezent e prea puțin justificată.

   Cel mai mare nivel al salariului minim raportat la salariul mediu brut pe economie a fost atins în anul 1975. În acel an, salariul minim pe economie era de 1.200 de lei, asta reprezentând 65% din salariul mediu brut pe economie (1.964 lei - vezi tabelul și graficul din imagine).

   Douăzeci și unu de ani mai târziu, în 1996, salariul minim brut a înregistrat cea mai mică valoare raportată la salariul mediu brut (20% din salariul mediu - vezi graficul din imagine).

   Sfârșitul de regim comunist, anul 1989, a coincis cu un nivel al salariului minim raportat la salariul brut de 57% (2.000 lei față de 3.538 lei - vezi tabelul și graficul din imagine). Media ponderilor salariului minim raportat la salariul mediu între 1950 și 1989 a fost de 49%. 

   De la revoluție încoace, în pofida atâttor guverne declarate de stânga (14 din cei 27 de ani), această medie a ajuns la 34%. Cea mai mare deteriorare a nivelului salariului minim raportat la salariul mediu brut a avut loc în anii `90, și mai ales după anul 1995, când ponderea medie a fost de 23%. 

   Dacă ar fi să analizăm perioadele de creștere a salariului minim raportat la salariul mediu în funcție de evoluția economiei per ansamblu, atunci putem spune că perioadele de boom economic din perioada comunistă corespundeau unei creșteri a salariului minim în raport cu salariul mediu. 

   În perioada anilor `80, ce a corespuns unui ciclu de creștere economică modestă față de anii `70, întreruptă de ani de scădere economică (vezi aici creșterea economică din timpul lui Ceaușescu), nivelul salariului minim a scăzut față de salariul mediu, cu excepția ultimilor doi ani ai regimului comunist, când, din raționamente ce țin de pace socială, salariul minim a crescut.

   În tranziție și capitalism, modul de abordare a fost diferit. Astfel, în singura perioadă de creștere economică din anii `90 (perioada 1993-1996 - vezi aici evoluția economiei în perioada tranziției), salariul minim a atins cel mai mic nivel raportat la salariul mediu brut.

   După anul 2000, în perioada de boom economic din 2005 - 2008, am asistat din nou la o reducere a salariului minim în raport cu salariul mediu brut (vezi tabelul și graficul din imagine).

   După criza din anii 2009 și 2010, salariul minim a crescut față de salariul mediu, semnalizând o schimbare de optică a guvernelor post-criză, în sensul că unei perioade de creștere economică îi corespunde o creștere a salariului minim în raport cu salariul mediu. Creșterea salariului minim de către guvern în perioada post-criză e contrabalansată însă de numărul mai mare de salariați plătiți cu salariul minim față de anii anteriori crizei.