Economia duduie, dar bugetul începe să scârțâie

   Execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului ne arată un deficit de peste 2 miliarde de lei, în creștere față de cel înregistrat în aceeași perioadă din anul anterior cu 178%.

   Veniturile bugetului sunt în creștere față de aceeași perioadă din anul 2016 (+7,9%), dar veniturile fiscale sunt într-o creștere neglijabilă (+0,2%). Economia e încă în bucla paradoxală de anul trecut, aceea în care economia crește, dar ANAF-ul (cel responsabil de veniturile fiscale), fie colectează mai puțin decât în anul precedent, cum a fost cazul în anul 2016, fie colectează procentual din PIB mai puțin decât în anii precedenți, cum e cazul anul acesta. 

   Așa se face că, suntem singura țară din spațiul comunitar care reușește ca la un PIB mai mare să colecteze taxe mai puține. Atunci, de ce se împăunează guvernanții cu creșterea economică, dacă au mai puțini bani la buget? 

   Problema actuală a bugetului e dată de faptul că veniturile totale, deși sunt mai mari decât cele de anul trecut (vezi tabelul din imagine), sunt umflate de sumele primite de la UE, iar partea proastă e că aceste sume sunt în cea mai mare parte subvenții pentru agricultură și nu fonduri structurale atrase. 

   Suntem în al patrulea an din exercițiul financiar 2014 - 2020 și, în afară de subvenții, nu am atras mai nimic din fondurile structurale. Vinovați de această situație sunt guvernele din 2014 încoace.

   Veniturile fiscale din primele cinci luni ale anului au fost doar puțin mai mari decât cele din aceeași perioadă a anului trecut (58,3 mld. lei față de 58,2 mld. lei), și mai mici decât cele de acum doi ani (58,9 mld. lei - vezi tabelul din imagine).  

   La un PIB mai mare cu peste o sută de miliarde de lei față de cel de acum doi ani, ANAF-ul a reușit să colecteze venituri mai mici cu 600 milioane lei. 

   TVA-ul colectat la buget anul acesta e mai mic cu 12,5% față de cel de acum doi ani, în timp ce PIB-ul e mai mare față de cel de acum doi ani cu 14,5% (816,5 mld. lei față de 712,8 mld. lei - vezi tabelul din imagine). E adevărat că TVA-ul s-a redus, dar a crescut PIB-ul. 

   Scopul reducerii unei taxe e obținerea unui grad mai mare de conformare, adică lumea va plăti într-o proporție mai mare TVA, odată ce taxa e redusă. La noi efectul e invers, cu cât scazi taxele, cu atât obții un grad mai mic de conformare.

   Și nu doar TVA-ul reprezintă o problemă. Impozitul pe profit e în scădere față de anul anterior (vezi tabelul din imagine), deși anul trecut a fost unul de creștere economică, ceea ce ar presupune și realizarea de profituri mai mari de către companii.

   Pe partea de cheltuieli se observă o creștere a cheltuielilor de personal (+19%) față de aceeași perioadă din anul anterior și o scădere a investițiilor (cheltuielilor de capital) cu 23%. Cheltuielile totale din primele cinci luni sunt mai mari cu 9% față de cele de anul trecut, ceea ce a dus și la o creștere a deficitului înregistrat de buget (2,2 mld. lei față de 782 mil. lei - vezi tabelul din imagine).

   Piatra de moară a dezvoltării României e ANAF-ul. Această instituție e incapabilă să colecteze mai mult de 30% din PIB. În afară de Fiscul irlandez, care e în urma noastră în privința colectării, dar care are scuză că operează într-o țară ce seamănă în ultimii ani tot mai mult cu un paradis fiscal, în Uniunea Europeană, Fiscul românesc e pe poziția penultimă în materie de colectare. Noi nu suntem un paradis fiscal, dar nivelul colectării aracă ca și cum am fi.