Câți angajați publici are România și cu cât îi plătește, comparativ cu celelalte state membre UE

   În trimestrul întâi al anului curent, conform datelor Eurostat, 23,6% din populația ocupată ținea de activitățile administrației publice, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială. Aceste activități economice reprezintă circa 80%-90% din tot ce înseamnă sector public în economie.

   În cazul României, din totalul populației ocupate de 8,45 milioane de persoane, doar 13,3% (1,124 milioane persoane - vezi tabelul din imaginea 1) activa în domeniile administrației publice, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială. În România, aceste activități dețin o pondere de 85% în totalul populației ocupate în sectorul public. Restul de 15% al populației ocupate îl reprezintă, în cea mai mare parte, angajați ai societăților comerciale cu capital de stat.

   Tot în primul trimestru al anului, conform datelor Eurostat, remunerarea salariaților din economia statelor membre UE s-a ridicat la valoarea de 1.781,5 miliarde de euro. 27,3% din această sumă (487 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2) a reprezentat remunerarea salariaților din domeniile administrației publice, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială. 

   Institutul Național de Statistică nu calculează aceste date în serie ajustată sezonier, ci în serie brută. Din acest motiv, România nu e inclusă în clasamentul Eurostat. Datele României sunt în serie brută, dar ne permit o comparație. Conform INS, remunerarea salariaților din economie în primul trimestru al anului s-a ridicat la o valoare echivalentă cu 15,7 miliarde de euro (la cursul mediu de schimb al BNR din primul trimestru). 23,3% din această sumă (3,66 mld. euro - vezi tabelul din imaginea 2) reprezintă remunerarea salariaților din domeniile administrației publice, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială.

   Topul statelor membre UE după populația ocupată în sectorul public

   Suedia (34,0% din totalul populației ocupate), Danemarca (30,6%) și Belgia (30,5%) sunt statele cu cele mai mari ponderi ale populației ocupate în sectorul public (administrația publică, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială). 

   Ponderea de la nivel UE a populației ocupate în administrația publică, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială e de 23,6%.

   La polul opus suntem noi (13,3%), bulgarii (15,7%) și cehii (17,5% - vezi tabelul și harta din imaginea 1). 

   Iată că, România are cel mai mic procent de populație ocupată în sectorul public raportat la populația totală ocupată. 
   Unii cârcotași ar putea contrargumenta că noi avem o pondere mare a populației ocupată în agricultură, iar numărul acesteia ne crește artificial populația ocupată. Fals.

   Conform Eurostat, în primul trimestru al anului, populația ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit era în număr de 1,877 milioane de persoane. Dacă scadem numărul acestora din totalul populației ocupate, ne rezultă un total al populației ocupate fără cea din agricultură de 6,576 milioane persoane. Raportând populația ocupată în activitățile de administrație publică, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială la această cifră, ne reiese o pondere de 17,1% a populației ocupate în sectorul public. Deci, am fi înaintea bulgarilor și pe penultimul loc în UE, în loc de ultimul.

   Topul statelor membre UE după remunerarea salariaților din sectorul public

   Numărul salariaților este inclus în populația ocupată dintr-o economie și, prin urmare, e mai mic. Remunerarea salariaților ne dă o idee despre cum e remunerată munca într-o economie și cuprinde salariile și indemnizațiile brute, precum și cotizațiile sociale ale salariaților. Având remunerarea salariaților pe activități ale economiei putem să ne facem o idee despre cât de avantajați sunt sau nu angajații dintr-un sector față de ceilalți angajați.

   Trebuie spus că, statistica Eurostat nu include România și alte patru state membre (vezi datele din imaginea 2). Motivul probabil e faptul că instituțiile de statistică din aceste țări nu calculează remunerarea salariaților în serie ajustată sezonier, ci în serie brută, precum România. Deci, datele României, preluate de la INS, privind remunerarea salariaților sunt în serie brută și nu în serie ajustată sezonier ca în celelalte state.

   Conform datelor Eurostat, remunerarea salariaților din administrația publică, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială de la nivelul UE reprezenta, în trimestrul întâi, 27,3% din totalul remunerării salariaților. 

   Deci, salariații din aceste activități primesc mai mult decât un sfert din totalul remunerării din economia UE (27,3% - vezi datele din imaginea 2), iar populația ocupată în aceste activități reprezintă mai puțin de un sfert din populația ocupată totală (23,6% - vezi datele din imaginea 1). 
   Motivul pentru această diferență e dat de faptul că, salariații publici reprezintă o pondere mai mare în totalul salariaților decât reprezintă populația ocupată în sectorrul public în totalul populației ocupate. Asta deoarece, populația ocupată cuprinde pe lângă salariați și lucrătorii pe cont propriu, iar în sectorul public, ponderea angajaților pe cont propriu e redusă.

   Din cele 23 de state (24 dacă includem România) cuprinse în statisticile Eurostat, Grecia (36,6% din totalul remunerării salariaților), Belgia (34,6%) și Malta (31,2%) sunt statele în care remunerarea salariaților din sectorul public are cele mai mari ponderi în totalul remunerării salariaților.

   În coada remunerării salariaților din sectorul public, sunt Cehia (22,6%), Bulgaria (22,6%) și Letonia (22,3% - vezi harta din imaginea 2).
   Datele României sunt în serie brută (23,3%), iar cu acest procent am fi tot printre ultimele state în privința ponderii deținute de remunerarea salariaților din administrația publică, apărare, învățământ, asigurări sociale publice, sănătate și asistență socială în totalul remunerării salariaților. Dintre cele 24 de state comunitare, ne-am situa pe locul 18, înaintea Croației, Lituaniei, Luxemburgului, Cehiei, Bulgariei și Letoniei.

   Aceste date statistice demontează mitul conform căruia am avea cei mai mulți bugetari și i-am plăti cel mai bine raportat la posibilitățile noastre. Acest mit, lansat în guvernarea Boc - Băsescu, odată cu criza și cu măsurile de tăieri de salarii ale bugetarilor, rezistă până în prezent, pentru că niște băieți cu ochi albaștri din politică și presă simt nevoia unei administrații și a unor servicii publice minimaliste, peste care să domnească cele mai supradimensionate servicii secrete din afara Coreei de Nord.