Marile companii din România sunt încadrate de ANAF în categoria de mari contribuabili. Aceste companii sunt administrate direct de către Direcția Generală a Marilor Contribuabili (DGAMC), indiferent de județul unde își au sediul.
La nivel de teritoriu, restul companiilor (mijlocii și mici) precum și persoanele fizice sunt administrate fiscal de către Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice (DGRFP) și de Agențiile Județene ale Finanțelor Publice (AJFP).
Anul trecut, la nivel de direcții regionale, deci nu de la marii contribuabili, s-au colectat 115,56 miliarde lei. Regiunea capitaliei a avut o pondere de 37,5% din taxele colectate la nivel regional.
Așadar, orice mare companie încadrată în categoria mari contribuabili nu plătește taxe în județul sau regiunea unde își are sediul, ci direct la DGAMC, iar în regiunea capitalei nu s-a colectat mult pentru că aici sunt marile companii, ci pentru că taxele de la companiile mijlocii și mici și de la persoanele fizice sunt mai eficient colectate.
În România, țara lucrului prost făcut, marile companii au o contribuție mult mai mică la buget decât în restul țărilor. DGAMC-ul, conform unui raport al FMI din anul 2016 (vezi aici raportul), e o instituție neperformantă, condusă după cum îl taie capul pe șef, fără pic de habar în a combate în mod eficient evaziunea. Așa se face că, în loc să avem o colectare de la marile companii echivalentă 60-70% din taxele colectate de ANAF, precum în statele civilizate, DGAMC-ul nostru are un aport de doar 40-50% din veniturile colectate de ANAF (vezi datele din imagine privind sumele colectate în ultimii trei ani de DGAMC).
Ca tacâmul să fie complet, în fiecare an, numărul companiilor încadrate în categoria de mari contribuabili se schimbă (vezi în imagine evoluția numărului în ultimii ani). Astfel, nu se poate efectua o analiză pe mai mulți ani, iar fără o bază de comparație, DGAMC-ul poate continua să fie o direcție mediocră în materie de colectare.
Partea proastă e că deja ex-șeful ANAF, Bogdan Stan, venea de la Direcția Generală a Marilor Contribuabili, iar „expertiza” s-a văzut în colectarea slabă, sub programul asumat, din prima jumătate a anului. Partea bună e că noua propunere pe postul de șef al ANAF-ului, Mirela Călugăreanu, vine de la DGRFP București, direcția regională cu cele mai mari taxe colectate.
Topul județelor după numărul marilor contribuabili din anul 2017
Anul acesta, DGAMC-ul va administra 2.940 de mari companii, mai mult decât dublu față de anul trecut (vezi în imagine evoluția numărul marilor contribuabili din 2014 încoace). Anul trecut, de la cele 1.418 de mari companii, plus 20 de grupuri fiscale unice, s-au colectat 83,89 miliarde lei (42,1% din totalul taxelor colectate de ANAF).
Față de anii anteriori, suma colectată anul trecut e mult mai mică (91,09 mld. lei și 93,05 mld. lei în 2014 și 2015 - vezi datele din imagine), dar și numărul marilor contribuabili a fost mai mic (2.496 în anul 2014 și 2.392 în anul 2015). E de presupus că, anul acesta, cu nu număr mai mare de companii, taxele colectate de DGAMC vor atinge maximul ultimilor patru ani.
La nivel de teritoriu, cei mai mulți mari contribuabili își aveau sediul în capitală. Conform datelor ANAF, 45,1% din totalul marilor contribuabili aveau sediul în București (1.327 din totalul de 2.940 - vezi tabelul din imagine). Împreună cu Ilfovul, care are 193 de mari contribuabili (6,6% din total), regiunea capitalei ajunge la o pondere de 51,7% din numărul marilor contribuabili administrați anul acesta de DGAMC.
Dacă luăm în calcul faptul că în regiunea București - Ilfov s-au colectat 37,5% din totalul veniturilor colectate le nivel regional (43,39 mld. lei din totalul de 115,56 mld. lei - vezi aici taxele colectate anul trecut la nivel regional), adică veniturile provenite de la companiile mijlocii și mici și persoanele fizice, realizăm că bugetul României se bazează în proporție de aproape 50% pe taxele colectate în acestă regiune.
După București și Ilfov, în topul județelor după numărul marilor contribuabili urmează județele: Argeș (118 mari companii), Timiș (108), Cluj (99), Brașov (99), Prahova (88), Constanța (83), Sibiu (65) și Bihor (61 - vezi tabelul din imagine).
Județele cu cei mai puțin mari contribuabili sunt: Caraș-Severin (10 mari companii), Sălaj (9), Vrancea (9), Vaslui (7) și Mehedinți (3).
La nivel de regiuni de dezvoltare, cei mai mulți mari contribuabili își au sediul în București-Ilfov (1.520). La mare distanță, pe locul doi după numărul marilor contribuabili, se află regiunea Sud-Muntenia (283). Locul trei e ocupat de regiunea Centru, cu un număr de 261 mari contribuabili. Urmează apoi, în ordine descrescătoare, regiunile: Nord-Vest (238), Sud-Est (194), Vest (191), Nord-Est (161) și Sud-Vest Oltenia (92).
ANAF-ul nu oferă o statistică privind colectarea de taxe de la marii contribuabili în funcție de județele unde își au sediul, dar după numărul acestora de la nivel de județe ne putem face o idee. Am mai spus în trecut că, în condițiile date, în care o regiune precum capitala colectează 37,5% din taxele plătite de companiile mijlocii și mici și de persoanele fizice de la nivel național și deține peste 51% din numărul de mari contribuabili, nu prea poți discuta de descentralizare reală pentru celelalte regiuni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu