Comparație cu Ungaria și Bulgaria. Unde stăm bine și unde șchiopătăm

   România, chiar în condițiile actualului fenomen de depopulare, încă are o populație mai mare decât a Bulgariei și Ungariei la un loc. De asemenea, PIB-ul adunat al celor două țări vecine e mai mic decât PIB-ul României, și același lucru e valabil și pentru populația ocupată (vezi datele din imagine). 

   Cam aici se oprește umflarea noastră în pene, pentru că diavolul se ascunde în detalii. Din cei 18 indicatori luați în calcul (vezi datele din imagine), din care 15 sunt mai relevanți, suntem în cea mai mare parte mediocri, adică deasupra Bulgariei și sub Ungaria. Suntem, într-un fel, veriga lipsă dintre cei doi vecini ce fac parte din spațiul comunitar. Analiza comparativă între cele trei țări a grupat 15 indicatori relevanți în cinci capitole sau criterii.

   Cum stăm la capitolul productivitate față de cele două țări vecine?

   Dacă PIB-ul nostru total e mai mare decât cel al celor două state vecine combinat, PIB-ul pe cap de locuitor nominal exprimat în euro ne plasează la mijloc. Astfel, anul trecut, conform datelor Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor de la noi era de 8,6 mii euro, în Bulgaria era de 6,6 mii euro, iar în Ungaria era de 11,5 mii euro. Așadar, eram mai apropiați ca productivitate de bulgari decât de maghiari. 

   Dacă ne raportăm la PIB-ul pe locuitor exprimat la puterea de cumpărare standard (PPS), care e mai relevant decât cel nominal, pentru că ține cont de diferențele de prețuri dintre state, atunci suntem mai aproape ca productivitate de Ungaria decât de Bulgaria. Anul trecut, PIB-ul pe cap de locuitor PPS din România era de 59% din media UE, cu 11 pucte procentuale peste cel din Bulgaria (48% din media UE) și cu 8 puncte procentuale sub cel din Ungaria (67% din media UE).

   Angajații români au o productivitate nominală mai apropiată de cea a angajaților ungari (62,7% față de 68,1% din media UE) și cu mult peste cea a angajaților bulgari (45,1% din media UE). Asta, în condițiile în care costul forței de muncă al nostru (5,5 euro/oră) e mai aproape de cel al bulgarilor (4,4 euro/oră) decât de cel al maghiarilor (8,3 euro/oră).

   Trăgând linie, la capitolul productivitate, putem spune că suntem mai apropiați de maghiari decât de bulgari. 

   Cum stăm la capitolul competitivitate pe piața externă față de cei doi vecini?

   Suntem mai slabi și decât maghiarii și decât bulgarii în privința exportului net de bunuri și servicii (vezi datele din imagine). Nu reușim să fim pe plus. Anul trecut, balanța noastră de bunuri și servicii s-a încheiat cu un deficit de 1,5 miliarde de euro. Atât Ungaria (11,5 mld. euro), cât și Bulgaria (1,4 mld. euro) au înregistrat anul trecut excedente ale balanței. 

   Comerțul exterior al României e mult mai puțin dezvoltat decât al Ungariei, care a avut exporturi de bunuri și sevicii de 103,9 mld. euro, față cele 70,2 miliarde de euro ale noastre, și importuri de bunuri și servicii de 92,4 miliarde de euro, față de cele 71,7 miliarde de euro ale noastre.

   Suntem mai puțin competitivi decât vecinii noștri în privința rezultatului balanței comerciale. 

   Cum stăm la capitolul bună guvernare față de vecini?

   România „se mândrește” cu cele mai mici venituri bugetare raportate la PIB dintre cele trei state (vezi datele din imagine). Fiscul nostru e incapabil să iasă din zona repetenției și să se ridice spre cea a mediocrității. Anul trecut, veniturile bugetare ale noastre s-au ridicat la ponderea de 31,7% din PIB, sub Bulgaria (35,5%) și mult sub Ungaria (45,6%).

   Datoria guvernamentală a României era la un nivel de 37,6% din PIB, peste cea a Bulgariei (29,5%) și mult sub cea a Ungariei (74,1%).

   Cheltuielile cu protecția socială, care ne arată grija guvernului pentru popor, erau la un nivel, în anul 2014 (ultimul an din care sunt date disponibile), de 14,8% din PIB, sub cele ale Ungariei (19,9%) și Bulgariei (18,5%). 

   Putem spune că nivelul acestor cheltuieli e mic pentru că nu reușim să colectăm la buget mai mult, dar dacă le raportăm la veniturile bugetului din anul 2014 (pentru că datele cheltuielilor sunt din acel an), care au avut ponderea de 33,5% din PIB la noi și de 36,6% la bulgari (conform Eurostat), rezultă că noi alocăm circa 44,2% din venituri bugetare pentru cheltuielile sociale, iar bulgarii alocă 50,5%. Deci, guvernul nostru alocă mai puțin decât cel al Bulgariei pentru nevoile sociale.

   Avem, așadar, parte de o guvernare mai slabă decăt cele din țările vecine, pentru că la doi din cei trei indicatori suntem pe ultimul loc.

   Cum arată piața forței de muncă de la noi și de la vecini?

   Rata șomajului de la noi (5,9%) e mai mică decât cel înregistrată la Bulgaria (7,6%), dar mai mare decât cea din Ungaria (5,1% - vezi datlel din imagine). 

  Compensarea salariaților, indicator ce ne arată cât din PIB se distribuie forței de muncă, ne plasează pe ultimul loc, cu o pondere de 34,2% din PIB, sub ponderea din Bulgaria (41,4%) și cea din Ungaria (43,2%).

   Salariile minime ne plasează la mijloc. Anul acesta, în a doua jumătate a anului, salariul minim brut lunar de la noi era de 319 euro, peste cel de la vecinii bulgari (235 euro) și sub cel existent la vecinii maghiari (413 euro).

  Costul forței de muncă de la noi (5,5 euro/oră), indicator ce intră și în analiza productivității, ne plasează mai aproape de Bulgaria (4,4 euro/oră) decât de Ungaria (8,3 euro/oră). 

   La capitolul condițiilor de pe piața muncii suntem la mijloc.

   Cât de săraci suntem față de vecini?

   Ponderea populației aflată în risc de sărăcie și excluziune socială de la noi (38,8% din totalul populației) e mai mică decât în Bulgaria (40,4%), dar e mult peste cea din Ungaria (23,6% - vezi datele din imagine). 

  Populația aflată în sărăcie extremă ne situează tot la mijloc. Suntem sub bulgari (31,9% din populația totală), cu o pondere a populației aflată în sărăcie extremă de 23,8%, și peste maghiari (16,2%).

   Indicele inegalității veniiturilor, care ne arată de câte ori căștigă mai mult primii 20% cei mai bogați față de cei mai săraci 20%, ne plasează la mijloc cele două state vecine, dar mult mai aproape de Bulgaria. Noi aveam anul trecut un indice de 7,2, bulgarii de 7,9, și maghiarii de 4,3. 

   Și în cazul nivelului de sărăcie ne situăm la mijloc.

   Din comparația indicatorilor din cele trei state, rezultă un lider detașat, Ungaria, care conduce la toate capitolele analizate. 

   Noi ne clasăm la două capitole pe ultimul loc (competitivitate pe piața externă și buna guvernare) și pe locul doi la restul de trei capitole. 

   Bulgarii au trei capitole la care s-au clasat pe ultimul loc (productivitate, piața muncii și nivel al sărăciei). 

   În afară de capitolul productivitate, la toate celelalte patru capitole ne apropiem mai mult de Bulgaria decât de Ungaria.