Cu jumătate din populație în locuințe neracordate la sistemul de canalizare, România e încă în secolul XIX

   INS-ul ne spune că doar 49,1% din populația rezidentă a României  din anul 2016 (9,7 milioane din 19,8 milioane) avea locuința racordată la un sistem de canalizare. Ponderea e în ușoară creștere față de anul 2015, când era de 47,8%, conform datelor INS. 

   INS-ul ne explică în metodologie că cercetarea a avut loc în primăriile care dispun de rețea de canalizare. Așadar, în calcul nu intră locuințele ce utilizează fose septice.

   Dacă scoatem din calcul sporul negativ al populației față de anul 2015 (- 60 mii locuitori), rezultă că avansul populației cu locuință racordată la rețeaua de canalizare e de doar 1,8% în anul 2016. În ritmul acesta, abia în anul 2047 vom ajunge la un procent de 90% din populație cu locuințe racordate la un sistem de canalizare.

   De la Eurostat aflăm că, anul trecut, 30,5% din gospodăriile din România nu erau dotate cu duș sau baie în interiorul locuințelor (gospodăriile nu trebuie confundate cu populația). Procentul e de departe cel mai ridicat din UE, fiind urmați la mare distanță de letoni, ce au o pondere a gospodăriilor fără duș sau baie în interiorul locuințelor de 14,2% (vezi tabelul din imagine). Vecinii noștri, bulgarii și ungurii, stau mult mai bine decât noi, cu ponderi ale gospodăriilor fără duș/baie în locuințe de 11,2%, respectiv 4,1%.

   Mai prost stăm în privința ponderii din gospodării fără toaletă în interiorul locuinței. Anul trecut, conform aceluiași Eurostat, 32,6% din gospodăriile din România nu aveau toaletă în interiorul locuinței. Suntem, de asemenea, pe ultimul loc în UE. În fața noastră fiind vecinii bulgari, cu o pondere de 18,5% (vezi tabelul din imagine). 

   România încă se zbate să iasă din Evul Mediu, cu mai mult jumătate din populație neracordată la sistemul de canalizare, peste 30% din gospodării fără duș sau baie și peste 32% din gospodării cu wc-ul în fundul curții. 

   Cum se prezintă situația racordării la rețeaua de canalizare la nivel de regiuni?

   Regiunea capitalei avea anul trecut cea mai mare pondere din populație cu locuințele racordatele la sistemul de canalizare (82,7%) și la sistemul de canalizare dotat cu stații de epurare (79,9% - vezi harta din imagine). Probabil procentul e mai ridicat, dacă ținem cont că nu sunt luate în calcul locuințele dotate cu fosă septică, iar în localitățile din Ilfov acest sistem e utilizat pe scară largă, „grație” bunei-gospodăriri a celor mai bogate primării din țară.

   După regiunea capitalei, cu ponderi ridicate ale populației cu locuințele racordate la sistemul de canalizare, urmau regiunile Centru (59,3%) și Vest (56,2%) și Sud-Est (51,9% -vezi harta din imagine).

   Cele mai mici ponderi ale populației cu locuințele racordate la sistemul de canalizare erau anul trecut regiunile: Nord-Vest (48,2%), Sud-Vest Oltenia (36,4%), Sud-Muntenia (34,8%) și Nord-Est (34%).

   E clar că procentele populației ale căror locuințe sunt dotate cu toaletă sunt mai mari decât populația deservită de sistemul public de canalizare, dar, totuși, aproape o treime din gospodăriile din România (conform Eurostat) sunt cu toaleta în fundul curții. Avem o problemă cu igiena, iar programe de remediere a acestei realități nu prea sunt. Avem, în schimb, un program clar de înarmare, cu termene, sume alocate și tot tacâmul. Probabil, când rachetele americane nu vor mai face față, vom putea apela la muniția din fundul curții. Se pare că avem destulă, cât să și exportăm.