România e țara din UE care a înregistrat cea mai mare creștere a salariului minim în ultimul deceniu. Conform datelor Eurostat, între 2007 și 2017, salariul minim din România a crescut cu 176% (de la 115 euro la 319 euro - vezi tabelul din imagine).
În 22 din cele încă 28 de state membre UE salariul minim este reglementat (vezi tabelul din imagine). Țările nordice, Italia, Cipru și Austria sunt statele ce nu au reglementat salariul minim. Unele state evită să reglementeze salariul minim din considerente ce țin afectarea competitivității pe piața muncii. În Germania, de exemplu, salariul minim a fost reglementat abia în urmă cu doi ani, până în 2015 tabăra celor ce susțineau non-intervenția pe piața muncii a avut câștig de cauză.
Cum arată topul statelor membre UE după valoarea salariului minim?
La începutul semestrului doi din acest an, cele mai mari salarii minime brute din UE erau în Luxemburg (1.999 euro), Belgia (1.563 euro), Irlanda (1.563 euro), Olanda (1.552 euro) și Germania (1.498 euro - vezi tabelul din imagine).
În ciuda creșterii procentuale mari a salariului minim din România, suntem tot pe penultimul loc după valoarea salariului minim între statele comunitare ce au reglementat salariul minim. Cu un salariu mai mic decât cel înregistrat la noi e doar Bulgaria (235 euro). Deasupra noastră în topul salariilor minime se situează Letonia și Lituania, ambele înregistrând o valoare a salariului minim de 380 euro (vezi tabelul din imagine).
Unde a crescut cel mai mult salariul minim în ultimul deceniu?
Dacă în România s-a înregistrat cea mai mare creștere a salariului minim în ultimul deceniu (176%), în Grecia s-a înregistrat o scădere de 6%. Grecia e singurul stat comunitar ce a înregistrat o scădere a salariului minim în ultimul deceniu.
Creșteri mari ale salariului minim, între 2007 și 2017, s-au mai înregistrat în Bulgaria (156%), Letonia (121%), Lituania (119%) și Estonia (104%). În statele vestice, creșterile salariului minim din ultimul deceniu s-au situat sub nivelul de 50% (vezi tabelul din imagine).
Cât de corelate sunt creșterile salariului minim cu cele ale productivității în statele UE?
Creșterea salariului minim nu ține cont de creșterea sau scăderea productivității. Asta rezultă dacă analizăm avansul înregistrat de PIB-ul pe cap de locuitor din statele comunitare între 2007 și 2016 ( pentru 2017 încă nu avem date). Creșterea sau plafonarea salariului minim e decizie politică în toate statele unde există reglementat salariul minim. Astfel, creșterii de 176% a salariului minim din România îi corespunde o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de de 43,3% (de la 6.000 euro la 8.600 euro).
Există state (Malta, Bulgaria, Lituania) cu creșteri ale PIB-ului pe cap de locuitor mai mari decât cea înregistrată de România, dar avansul procentual al salariilor minime în aceste state e mai mic (vezi harta și tabelul din imagine). În Marea Britanie, deși a înregistrat o scădere a PIB-ului pe cap de locuitor de 1,1%, salariile minime au crescut cu 6%. În Grecia, scăderii de PIB pe cap de locuitor de 22,7% îi corespunde o scădere a salariului minim de 6%.
Creșterea salariului minim din România ultimilor ani a generat nemulțumiri din partea patronatelor, în special a celor din sectoarele economice cu o valoare adăugată redusă, cum este industria textilă în regim de lohn. Ceea ce e relevant e faptul că salariul minim din România e la un nivel scăzut și, în ciuda creșterii procentuale spectaculoase a acestuia, n-am reușit să părăsim penultima poziție din clasamentul statelor membre UE.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu