Cine are bani mai mulți în pix, primarul de municipiu reședință sau președintele de consiliu județean?

   Atât primarii, cât și președinții de consilii județene pun în aplicare hotărârile consiliilor locale. Ai putea zice că aceștia sunt doar simpli executanți, dacă n-au sau au pierdut majoritatea în consiliu, dar lucrurile nu stau chiar așa, deși ani de zile unii aleși cu consilii potrivnice s-au chinuit să ne convingă că n-au nicio putere.

   Cel mai important instrument pe care-l au la îndemână, și care le permite să-și ducă la îndeplinire promisiunile electorale, e faptul că doar aparatul primarului sau președintelui de consiliu județean poate propune proiectul de buget, adică, chiar dacă consiliul local e pus să voteze sau să amendeze bugetul, scheletul bugetului e exclusiv atribuția primarului sau al președintelui de consiliu județean. Ei hotărăsc care sunt prioritățile și propun un buget care să le reflecte. Așa că, ei au banul în pix de la propunerea de buget până la încheierea exercițiului financiar anual. Această atribuție esențiala n-a fost niciodată adusă în discuție de Băsescu când a fost primar, acesta preferând să se scuze că n-are consiliu.

   Cine are mai mulți bani ?

   Anul trecut, din cele 59,52 miliarde de lei, cât au însumat veniturile administrațiilor locale (primării de comune, orașe, municiipii și consilii județene), peste 11.36 miliarde lei au reprezentat veniturile consiliilor județene. Baronii noștri județeni au avut în pix 2,53 miliarde de euro. 
   Primăriile municiipiilor reședință de județ au avut anul trecut venituri în valoare de 21,53 miliarde de lei (4,79 miliarde de euro). Aici intră și bugetele celor șapte primării din capitală, care doar ele au avut venituri totale de 8,47 miliarde lei (vezi tabelul din imagine). 

    Chiar dacă am scoate din ecuație cele șase primării de sector din capitală și am rămâne doar cu primăria generală, pentru că Bucureștiul e reședința județului Ilfov, suma rezultată a primăriilor de municipii reședință de județ, de 16,77 miliarde lei (3,74 miliarde euro), ar fi mai mare decât veniturile însumate ale consiliilor județene în 2016. 

   Baronii de la municipiu câștigă la nivel național bătălia pe mălai

   În 18 municipii reședință de județ veniturile totale ale primăriilor sunt mai mici decât cele ale consiliilor județene. Este vorba, în general, de municipii reședință cu o populație mică, doar patru dintre acestea (Suceava, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Focșani) depășind o sută de mii de locuitori (vezi tabelul din imagine). Există și municipii cu o populație mai mică de 100 de mii ale căror primării au avut anul trecut venituri mai mari decât consiliile județene din județele lor (Bistrița și Târgu Jiu - vezi tabelele din imagine).

   Cele mai mari diferențe dintre veniturile primăriilor de municipii reședință de județ și cele ale consiilor județene se înregistrază în județele Ilfov, Cluj, Constanța, Timiș și Brașov.

   Primăria Municipiului București (primăria generală) a avut anul trecut venituri de 3,72 miliarde de lei, cu 3,41 miliarde mai mari decât veniturile Consiliul Județului Ilfov (vezi tabelele din imagine). Primăriile de sector, cu excepția Primăriei sector 5, au venituri mai mari decât orice consiliu județean din țară. 

    După Ilfov, cea mai mare diferență se înregistrează în județul Cluj.  Între veniturile Primăriei Municipiului Cluj-Napoca și CJ Cluj a fost o diferentă anul trecut de 492 milioane de lei. În Cluj, adevăratul baron e Boc și nu președintele CJ.
   În Constanța, primăria municipilui reședință a avut anul trecut venituri cu 370 milioane de lei mai mari decât cele ale consiliului județean (vezi tabelul din imagine). 

   Toate orașele mari au venituri mai mari decât consiliile județene din județele aferente. 
    Ce e mai important e faptul că, dintre toate administrațiile locale, consiliile județene au cel mai mic procent de venituri proprii, chiar mai mic decât al comunelor (28% față de 35% din totalul veniturilor). Putem să-i numim baroni pe cei de la județe, dar, în realitate, bugetul lor depinde într-o mai mare măsură de centru (guvern) decât cel al unei primării de comună. 
    Așadar, în cele mai multe județe, dacă e să ne ghidăm după veniturile bugetelor, baronii cu portofelele grele sunt primarii de municipii reședință și nu președinții de consilii județene, iar dacă e să ne ghidăm după gradul de independeță față centru, tot primarii de municipii ies câștigători.