România e o insulă de prosperitate. Toate cele șase regiuni de dezvoltare care au graniță cu statele vecine, din UE sau nu, au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât cel existent în regiunile vecine de dincolo de graniță (vezi harta din imagine).
Datele privind PIB-ul pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard (euro PPS) sunt aferente anului 2015. Pentru regiunile din statele membre UE, Ungaria și Bulgaria, datele sunt preluate din statisticile Eurostat.
Datele pentru cele două regiuni din Serbia, cu care avem graniță comună, sunt preluate de la institutul de statistică din această țară, care calculează nivelul PIB-ului pe cap de locuitor și la puterea de cumpărare standard din UE, pentru că încearcă să se alinieze la normele Eurostat.
Datele pentru Moldova și cele patru regiuni din Ucraina sunt preluate de la institutele de statistică din aceste țări și sunt prelucrate pentru a afla valoarea PIB-ului pe cap de locuitor PPS din UE prin ajustare față de puterea de cumpărare în dolari și apoi față de cea din spațiul UE.
Trebuie spus că, PIB-ul pe cap de locuitor din aceste state în prețuri curente era, în 2015, de doar 1907 euro pentru Ucraina și de 1.675 euro pentru Republica Moldova, conform Eurostatului (datele PPS nu sunt disponibile în statisticile Eurostat).
În cazul republicii Moldova, date fiind dimensiunile reduse ale acestui stat, am luat-o ca întreg.
Cum stăm în privința PIB-ului pe locuitor PPS la nivel de state și capitale față de vecini?
În 2015, eram pe locul doi între statele vecine în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor la paritatea standard din UE (16,5 mii euro PPS; 57% din media UE), după Ungaria (19,7 mii euro PPS; 68% din media UE) și înaintea celorlalte state, inclusiv a Bulgariei (vezi datele din imagine).
Când comparăm PIB-ul pe locuitor din regiunile capitalelor, suntem pe primul loc. Conform Eurostat, în 2015, PIB-ul pe locuitor PPS din București-Ilfov era echivalent cu 136% din media UE (39,4 mii euro PPS), în fața regiunei Budapestei (Kosep-Magyarorszag), care atingea un nivel de 105% din media UE (30,4 mii euro PPS) și în fața celui înregistrat de regiunea Kiev (26,9 mii euro PPS; 93 % din media UE), care, la rândul ei, devansează regiunea capitalei Sofia (Yugozapaden), al cărei PIB pe locuitor atingea un nivel de 76% din media UE (22 mii euro PPS - vezi datele din imagine).
Trebuie spus că, în cazul Kievului, statistica teritorială ucraineană operează cu două regiuni: una în care intră orașul și care are o productivitate mult peste media națională, și alta mult mai întinsă, dar mai puțin populată, din jurul regiunii orașului, care are o productivitate mai mică.
Trebuie spus că, în cazul Kievului, statistica teritorială ucraineană operează cu două regiuni: una în care intră orașul și care are o productivitate mult peste media națională, și alta mult mai întinsă, dar mai puțin populată, din jurul regiunii orașului, care are o productivitate mai mică.
Regiunea capitalei Belgrad era pe locul 5 în privința PIB-ului pe locuitor (17,4 mii euro PPS; 60% din media UE).
În cazul Chișinăului, estimarea s-a făcut prin raportare la datele statistice în prețuri curente ale Biroului de Statistică al Moldovei, conform cărora, PIB-ul pe locuitor din capitală e de 2,47 ori mai mare decât media Moldovei.
Aplicând această proporție, ne-a rezultat un PIB pe cap de locuitor de 16 mii euro PPS (55% din media UE) în Chișinău, chiar peste 6 regiuni de la noi, cu excepția capitaliei și a regiunei Vest (vezi datele din imagine).
Ce e interesant, dacă analizăm PIB-ul pe locuitor de la nivelul capitalelor, e că diferența de dezvoltare între capitală și media națională crește de la vest la est. Dacă la vecinii unguri, PIB-ul pe locuitor din capitală e mai mare decât media națională cu 54%, la vecinii sârbi și bulgari e mai mare cu 71 și, respectiv, 62%, iar la noi e cu 139% mai mare. Dincolo de Prut, la moldoveni, ecartul e de 147%, iar la ucrainieni e de 236%. Asta ne arată că avem de-a face cu o tendință de concentrare economică în jurul capitalelor mai mare la noi, moldoveni și ucrainieni, decât în celelalte state vecine.
Ce e interesant, dacă analizăm PIB-ul pe locuitor de la nivelul capitalelor, e că diferența de dezvoltare între capitală și media națională crește de la vest la est. Dacă la vecinii unguri, PIB-ul pe locuitor din capitală e mai mare decât media națională cu 54%, la vecinii sârbi și bulgari e mai mare cu 71 și, respectiv, 62%, iar la noi e cu 139% mai mare. Dincolo de Prut, la moldoveni, ecartul e de 147%, iar la ucrainieni e de 236%. Asta ne arată că avem de-a face cu o tendință de concentrare economică în jurul capitalelor mai mare la noi, moldoveni și ucrainieni, decât în celelalte state vecine.
Cum stau regiunile nostre față de cele de peste graniță ale vecinilor în privința PIB-ului pe locuitor PPS?
Regiunea Vest (16,5 mii euro PPS; 57% din media UE) e mai bogată decât regiunea din Ungaria, Del - Alfold (13,9 mii euro; 48% din media UE) și decât cele două regiuni din Serbia (Voievodina și Serbia de Sud-Est - vezi harta din imagine).
Oltenia noastră e mai bogată decât regiunea Serbia de Sud-Est și regiunea Severozapaden din Bulgaria, iar Muntenia e mai bogată decât regiunea bulgară Severen tsentralen din Bulgaria (vezi datele din imagine).
Regiunea Sud-Est (14,6 mii euro PPS; 51% din media UE) e peste cea din Bulgaria, Severoiztochen (11,2 mii euro PPS; 39% din media UE) și peste regiunea Odesei (6,8 mii euro PPS; 28% din media UE).
Regiunea de Nord-Est (9,9 mii euro PPS; 34% din media UE) se simte în sfârșit bine. E peste Moldova de peste Prut (6,5 mii euro PPS; 22% din media UE) și peste regiunea Cernăuți, care e cea mai săracă regiune din Ucraina (3,6 mii euro PPS; 12% din media UE - vezi datele din imagine).
Regiunea de Nord-Vest e peste cele două regiuni din Ucraina și peste cele două regiuni din Ungaria (vezi datele din imagine).
Regiunile României s-au dezvoltat mai mult decât regiunile de la graniță din statele vecine, chiar dacă vorbim despre un stat precum Ungaria, ce are un PIB pe locuitor mai mare decât al nostru. Statele vecine din est și nord, Moldova și Ucraina, sunt într-o zonă de dezvoltare ce-și găsește corespondentul mai degrabă în Africa decât în Europa, iar situația pentru acești doi vecini nu dă semne că se va schimba în viitorul apropiat. Serbia, după căderea gravă din anii `90, pare să-și revină și să se înscrie pe un traiect european.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu