Cum a evoluat numărul bugetarilor în ultimii cinci ani la nivel de județe

   La sfârșitul anului trecut, conform datelor INS, România avea un efectiv de 5,22 milioane de salariați, din care 1,22 milioane erau salariați publici (23,4% din totalul salariaților).

   Față de sfârșitul anului 2011, efectivul de salariați din economie a crescut cu peste 563 mii, iar efectivul de salariați publici a scăzut cu peste 38 de mii (vezi tabelul din imagine). 

    Între 2011 și 2016, salariul mediu net lunar de la nivel de economie a crescut cu 42% (de la 1.444 lei la 2.046 lei). 

   Salariul mediu net în sectorul public de anul trecut era de 2.344 lei, cu aproape 21% mai mare decât cel din sectorul privat, care era de 1.942 lei. 

   În anul 2011, ecartul dintre salariile nete din cele două sectoare era mai mic, de 14% (1.584 lei în sectorul public și 1.385 lei în sectorul privat). 

   Totuși, România nu e singura țară din UE unde salariul din sectorul public îl depășește pe cel din mediul privat. În mai multe state ex-comuniste, salariul din sectorul public îl depășește pe cel din mediul privat (accesează aici datele).

    Cum arată topul județelor după numărul de bugetari?

   Capitala (191 mii) și județele Cluj (54 mii), Iași (52 mii), Timiș (45 mii) și Constanța (41 mii - vezi tabelul din imagine) erau județele cu cel mai mare efectiv al salariaților publici la finalul anului trecut. Dintre aceste județe, doar Iașul a înregistrat o creștere a numărului de salariați publici față de anul 2011 (de la aproape 51 mii la 52 mii). În capitală și în celelalte trei județe, efectivul de salariați publici a scăzut între 2011 și 2016.

   În județele Călărași (12,8 mii), Covasna (12 mii) și Giurgiu (11,7 mii) se înregistrau la finele anului trecut cele mai mici efective de salariați publici (vezi tabelul din imagine).

   Topul județelor după ponderea salariaților publici în totalul efectivului de salariați ne arată o altă ierarhie. Dacă la nivel național, ponderea salariaților publici era de 23,4% din totalul efectivului de salariați, la nivel teritorial, doar 14 județe și capitala înregistrau la finalul anului trecut ponderi sub media națională (vezi harta din imagine).

   Județele cu cele mai mari ponderi ale salariaților publici în efectivul salariaților la finalul anului trecut erau: Gorj (44,9%), Vaslui (37,3%), Botoșani (34,2%), Giurgiu (33,4%) și Mehedinți (33,4% - vezi harta din imagine). Dacă în județul Gorj ponderea mare poate fi explicată prin numărul mare de salariați ce activează în sectoarele minier și energetic deținute de stat, în cazul celorlalte județe este vorba de o piață a muncii disfuncțională, în care statul are rolul de principal angajator.

   Surprinde ponderea mare a salariaților publici în județe cu o economie mai dezvoltată decât a județelor din jur, precum Dolj (31,6%) și Iași (31,6%). 

   Cele mai mici ponderi ale salariaților publici în efectivul de salariați se înregistrau la finalul anului trecut în județele Timiș (17,9%), Arad (15,8%) și Ilfov (11,5% - vezi harta din imagine).

   În topul creșterii salariului net între 2011 și 2016 sunt județele Cluj (+59%), Timiș (+58%) și Vaslui (+55,5%), deci două județe cu o pondere mică a salariaților publici și unul cu o pondere mare. Dacă în cazul Timișului și Clujului, creșterea poate fi pusă în principal pe seama sectorului privat, în cazul Vasluiului, creșterea salariului net e, probabil, rezultatul majorărilor salariale din sectorul public. 

   Totuși, în cazul celor mai mici creșteri ale salariului net regăsim două județe cu ponderi mari ale salariaților publici, Gorj (+21,9% creștere a salariului net) și Mehedinți (+25,6%), și Ilfovul (+27,8% - vezi harta din imagine), care are cea mai mică pondere a salariaților publici. Asta ne arată că salariul net a crescut diferit în anumite activități din sectorul public și privat, și nu poate fi generalizată concluzia conform căreia creșterea mai mare salariilor din sectoruil public a determinat o creștere semnificativă a salariului net în județele cu o pondere mare a sectorului de stat.