Postări
Doar în zece județe și în capitală, salariul mediu net ar crește dacă s-ar respecta media națională dintre productivitate și salarii.
Despre legătura dintre productivitate și salarii se discută mult, punându-se accent mai ales pe diferența de salarizare între mediul public și cel privat. Datele ne arată că, dacă n-am avea salarii mai mari în sectorul public, și am merge pe binomul productivitate - salarii, în unele județe ar fi jale.
Anul acesta, conform Comisiei Naționale de Prognoză, PIB-ul pe locuitor de la nivel național va ajunge la valoarea de 41,3 mii lei, adică puțin peste 9 mii de euro, dacă ținem cont de cursul de schimb din prima parte a anului. Dacă am împărți în doisprezece părți egale, presupunând că productivitatea e constantă în cele 12 luni ale anului, rezultă că PIB-ul pe locuitor lunar ar fi de 3,44 mii lei.
În luna mai a acestui an, salariul mediu net de la nivel național era de 2.363 lei. Raportat la PIB-ul pe locuitor lunar de anul acesta, ne rezultă o pondere a salariului mediu în PIB-ul pe locuitor de 69% la nivel național.
De ce raportăm salariul la PIB?
PIB-ul poate fi calculat prin mai multe metode, iar una dintre acestea e cea a veniturilor. În formula de calcul a PIB-ului prin această metodă intră și indicatorul remunerarea salariaților, care corespunde a ceea ce primesc salariații în contul muncii prestate (salarii, contribuții sociale și alte beneficii). Așadar, o parte din PIB-ul calculat prin metoda veniturilor e reprezentat de salarii.
Unde ar crește și unde ar trebui să scadă salariul net dacă s-ar ține cont doar de productivitatea medie?
Din cele 41 de județe plus capitala, doar în zece și în București, ponderea salariului net în PIB-ul pe locuitor lunar e mai mică decât media națională de 69%. Asta înseamă că în aceste județe, dacă s-ar respecta ponderea națională dintre salarii și productivitate, salariul mediu ar crește, iar în restul județelor, unde ponderea e mai mare de de 69%, salariul ar scădea (vezi tabelul din imagine).
În capitală s-ar înregistra cea mai mare creștere a salariului net (+ 1.070 lei), dacă s-ar respecta media națională a ponderii dintre salarii și productivitatea medie. Cu o pondere de 34% a salariului net în PIB-ul pe locuitor lunar, Bucureștiul înregistrează cel mai mare ecart între productivitatea medie și salariu net.
Constanța e al doilea județ după creșterea salariului net (+ 549 lei - vezi tabelul și harta din imagine).
Locul trei în topul creșterii salariului net e ocupat de județul Prahova (+ 403 lei). Locurile patru și cinci în top sunt ocupate de județele Timiș (+ 306 lei) și Brașov (+ 283 lei - vezi datele din imagine).
La polul opus, cele mai mari scăderi de salarii, în cazul în care s-ar aplica ponderea de 69% a salariului în productivitatea medie, s-ar înregistra în județele: Neamț (- 643 lei), Olt (- 748 lei), Botoșani (- 897 lei), Mehedinți (- 917 lei) și Vaslui (- 953 lei).
De ce există diferențe mari între salarizare și productivitate la nivel de județe?
Prima explicație rezidă din productivitatea diferită între județe. Cu cât PIB-ul pe locuitor e mai mare, cu atât ecartul față de salariu tinde să fie mai mare. Invers stau lucrurile în județele cu o productivitate medie mică.
A doua cauză e dată de ponderea salariaților publici în totalul salariaților la nivel de județ (vezi aici numărul salariaților publici la nivel de județe). Cu cât această pondere e mai mare, cu atât salariul mediu e mai apropiat de media salariului din sectorul public, iar în sectorul public salariul mediu e cu 20% peste cel din mediu privat. Deci, salariile vor fi mai apropiate sau vor depăși, cum se întâmplă în unele cazuri, productivitatea medie.
A treia cauză e reprezentată de structura economică a fiecărui județ în parte. Astfel, un județ precum Argeșul, în care ponderea salariaților din industria auto e ridicată, are și un nivel al salariilor mai mare, chiar dacă productivitatea medie e sub media națională (vezi tabelul din imagine), iar ponderea salariaților publici e mică (accesează aici datele privind salariații publici).
Legătura dintre productivitate și salarii, atât de iubită de unii ce nu înțeleg că un nivel ridicat al salariului din sectorul public are și un rol de reglare în teritoriu, ne arată, în cazul aplicării acesteia, că săracii vor deveni mai săraci, iar bogații mai bogați.
Despre legătura dintre productivitate și salarii se discută mult, punându-se accent mai ales pe diferența de salarizare între mediul public și cel privat. Datele ne arată că, dacă n-am avea salarii mai mari în sectorul public, și am merge pe binomul productivitate - salarii, în unele județe ar fi jale.
Anul acesta, conform Comisiei Naționale de Prognoză, PIB-ul pe locuitor de la nivel național va ajunge la valoarea de 41,3 mii lei, adică puțin peste 9 mii de euro, dacă ținem cont de cursul de schimb din prima parte a anului. Dacă am împărți în doisprezece părți egale, presupunând că productivitatea e constantă în cele 12 luni ale anului, rezultă că PIB-ul pe locuitor lunar ar fi de 3,44 mii lei.
În luna mai a acestui an, salariul mediu net de la nivel național era de 2.363 lei. Raportat la PIB-ul pe locuitor lunar de anul acesta, ne rezultă o pondere a salariului mediu în PIB-ul pe locuitor de 69% la nivel național.
De ce raportăm salariul la PIB?
PIB-ul poate fi calculat prin mai multe metode, iar una dintre acestea e cea a veniturilor. În formula de calcul a PIB-ului prin această metodă intră și indicatorul remunerarea salariaților, care corespunde a ceea ce primesc salariații în contul muncii prestate (salarii, contribuții sociale și alte beneficii). Așadar, o parte din PIB-ul calculat prin metoda veniturilor e reprezentat de salarii.
Unde ar crește și unde ar trebui să scadă salariul net dacă s-ar ține cont doar de productivitatea medie?
Din cele 41 de județe plus capitala, doar în zece și în București, ponderea salariului net în PIB-ul pe locuitor lunar e mai mică decât media națională de 69%. Asta înseamă că în aceste județe, dacă s-ar respecta ponderea națională dintre salarii și productivitate, salariul mediu ar crește, iar în restul județelor, unde ponderea e mai mare de de 69%, salariul ar scădea (vezi tabelul din imagine).
În capitală s-ar înregistra cea mai mare creștere a salariului net (+ 1.070 lei), dacă s-ar respecta media națională a ponderii dintre salarii și productivitatea medie. Cu o pondere de 34% a salariului net în PIB-ul pe locuitor lunar, Bucureștiul înregistrează cel mai mare ecart între productivitatea medie și salariu net.
Constanța e al doilea județ după creșterea salariului net (+ 549 lei - vezi tabelul și harta din imagine).
Locul trei în topul creșterii salariului net e ocupat de județul Prahova (+ 403 lei). Locurile patru și cinci în top sunt ocupate de județele Timiș (+ 306 lei) și Brașov (+ 283 lei - vezi datele din imagine).
La polul opus, cele mai mari scăderi de salarii, în cazul în care s-ar aplica ponderea de 69% a salariului în productivitatea medie, s-ar înregistra în județele: Neamț (- 643 lei), Olt (- 748 lei), Botoșani (- 897 lei), Mehedinți (- 917 lei) și Vaslui (- 953 lei).
De ce există diferențe mari între salarizare și productivitate la nivel de județe?
Prima explicație rezidă din productivitatea diferită între județe. Cu cât PIB-ul pe locuitor e mai mare, cu atât ecartul față de salariu tinde să fie mai mare. Invers stau lucrurile în județele cu o productivitate medie mică.
A doua cauză e dată de ponderea salariaților publici în totalul salariaților la nivel de județ (vezi aici numărul salariaților publici la nivel de județe). Cu cât această pondere e mai mare, cu atât salariul mediu e mai apropiat de media salariului din sectorul public, iar în sectorul public salariul mediu e cu 20% peste cel din mediu privat. Deci, salariile vor fi mai apropiate sau vor depăși, cum se întâmplă în unele cazuri, productivitatea medie.
A treia cauză e reprezentată de structura economică a fiecărui județ în parte. Astfel, un județ precum Argeșul, în care ponderea salariaților din industria auto e ridicată, are și un nivel al salariilor mai mare, chiar dacă productivitatea medie e sub media națională (vezi tabelul din imagine), iar ponderea salariaților publici e mică (accesează aici datele privind salariații publici).
Legătura dintre productivitate și salarii, atât de iubită de unii ce nu înțeleg că un nivel ridicat al salariului din sectorul public are și un rol de reglare în teritoriu, ne arată, în cazul aplicării acesteia, că săracii vor deveni mai săraci, iar bogații mai bogați.
În capitală, dacă am merge pe scenariul că ar trebui să existe o relație directă între productivitate și salariu, am ajunge la un salariu net de 4.109 lei, iar în Vaslui, salariul ar scădea la valoarea de 917 lei. În condițiile unui nivel al prețurilor apropiat, cei din Vaslui, fie deven supraviețuitori de meserie, dându-i lecții lui Bear Grylls, fie emigrează în masă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu