Postări
Rectificarea bugetară pune pe masă venituri mai mari (+1,06 mld. lei), cheltuieli și mai mari (+1,7 mld. lei) și un deficit mai mare (+0,6 mld. lei), toate aceste plecând de la o creștere prognozată a PIB-ului de la 815,2 mld. lei la 837,1 mld. lei.
La începutul anului, pe un PIB prognozat de 815,2 mld. lei, veniturile la buget estimate erau de 254,7 mld. lei (31,2% din PIB).
La rectificarea de acum, PIB-ul a păpat steroizi și ajunge la 837,1 mld. lei, iar veniturile cresc la 255,8 mld. lei (30,6% din PIB). Deci, gradul de colectare al ANAF e revizuit în jos.
Pe partea de cheltuieli, rectificarea ne aduce o creștere a acestora, de la 278,8 mld. lei (34,2% din PIB-ul estimat la începutul anului), la 280,5 mld. lei (33,5% din noul PIB estimat). Rezultă, așadar, o creștere a deficitului de la 24,1 mld. lei la 24,7 mld. lei și o scădere a acestuia în PIB, de la 3% la 2,9%.
E prea frumos ca să fie adevărat și să se potrivească exact deficitul cu creșterea economică surpriză și, mai ales, cu impotența ANAF
Dacă nu-i credem pe cei ce acuză Comisia Națională de Prognoză că scoate cifre din burtă (vezi aici de câte ori a dat-o în bară CNP-ul cu prognozele), atunci trebuie să admitem că cei de la ANAF sunt în concediu, blocați pe undeva printr-un aeroport, așteptând deznădăjduiți bagajele cu low-cost-ul de Bora Bora și pe consulul român din Kiribati, să vină să le rezolve problemele, ca să nu se se facă de râs în fața rudelor când ajung fără poze acasă. Nu de alta, dar nu-i crede nimeni c-au ajuns unde a dus mutul iapa de mare pe bază de salariu de bugetar.
ANAF-ul, conform rectificării, va performa sub estimările de la începutul anului, colectând nu 31,2% din PIB, ci 30,6% din PIB. Scuze, a vorbi de performanță la ANAF e ca și cum ai vorbi despre omul de cultură Maria Grapini. Oricum, nu-i bai, anul trecut, pe timpul tehnocraților, pentru prima dată de la revoluție încoace, ANAF-ul a coborât colectarea la buget sub pragul de 30% din PIB, deci, în capul lor, orice e peste 30% e chiar o performanță.
De ce performează atât de slab ANAF-ul?
Pentru că e împânzit de pile politice la vârf și rubedenii incompetente la bază. Recent s-a anunțat că se va desființa Direcția Antifraudă din ANAF, pentru că înregistrează pierderi. Un control recent în această direcție a arătat că ponderea angajaților cu studii medii și fără specializare economică e majoritară.
Până în luna martie, această direcție era consultată de angajații SRI. Chiar SRI-ul a pus umărul la înființarea acestei direcții la finalul lui 2013, înlocuind vechea Gardă Financiară. Reformarea direcției de către SRI a adus rezultate foarte modeste (vezi aici rezultatele Direcției Antifraudă), deși unele televiziuni aliniate serviciilor s-au chinuit în toți acești ani să ne prezinte succesele acestei direcții. Acum se vede că ofițerii detașați de la SRI și-au făcut o turmă de necalificați pe care-i asmuțeau după voia lor.
Un alt exemplu e cel al Direcției Generale a Marilor Contribuabili din ANAF, care colectează direct de la marile companii din economie, indiferent de județul unde își au sediul. Raportul unui expert FMI din anul 2016 ne arată de ce merge atât de prost această direcție, responsabilă de aproape de jumătate din veniturile colectate de ANAF (accesează aici raportul).
În țările civilizate, 60%-70% din veniturile Fiscului sunt asigurate de marile companii. La noi, anul trecut, această direcție a avut o contribuție de doar 42% la veniturile totale ale ANAF. Nimeni n-a băgat în seamă raportul din luna mai a anului trecut, ce semnala deficiențele grave din această direcție, iar la final de an, când s-a tras linie, a fost cel mai slab an în materie de colectare de la înființarea acestei direcții.
Dacă prognoza de PIB e corectă, atunci guvernul admite că ANAF-ul e în vacanță, iar dacă e măsluită, atunci vom afla exact peste un an și ceva, deci prea târziu ca să-i mai pese cuiva.
Marea problemă în cazul unei prognoze măsluite e că guvernul va face cheltuielile la care s-a angajat, indiferent de veniturile la buget. La final de an, când veniturile vor fi mai mici, și deficitul va trece de 3%, va fi urecheat de Comisia Europeană și cam atât. Noi vom ști exact abia pe finalul anului viitor dacă Comisia Națională de Prognoză a măsluit cifrele, când INS-ul va anunța cifrele finale ale PIB-ului.
Să explicăm puțin cum lucrează INS-ul nostru în materie de calcul al PIB-ului
INS-ul nostru e principala instituție care poate și are capacitatea de a măsura PIB-ul și ceilalți indicatori economico-sociali. La o scară mult redusă și limitată la piața financiară, BNR-ul mai dispune de asemenea resurse.
Comisia Națională de Prognoză lucrează doar pe baza datelor INS. Chiar și Eurostatul, în materie de indicatori economici, preia datele de la INS-ul nostru, pentru că statistica europeană lucrează, în principal, pe baza datelor furnizate de intituțiile naționale de statistică. Toți cei care cred că Eurostatul culege și calculează principalii indicatori economici și sociali ai României fără date de la INS, se înșeală. Deci, singura instituție care acoperă tot teritoriul țării și are capacitatea să măsoare indicatorii statistici din economia României e INS-ul, această instituție având direcții în toate județele.
În materie de prognoze, CNP-ul preia date de la INS și realizează o prognoză statistică pentru următorii ani. Prognoza se schimbă în funcție de gradul de difinitivare a datelor furnizate de INS.
Datele INS au caracter de semnal, provizoriu, semi-definitiv și definitiv. De la datele semnal se trece la datele provizorii 1, apoi provizorii 2, apoi semi-definitive și, la final, cele definitive. Deci, datele PIB-ului pot suferi modificări succesive până la cele definitive, iar prognozele CNP se pot modifica în funcție de acestea. Chiar și datele Eurostat, privind PIB-ul României, de exemplu, se modifică pe măsură ce INS-ul le definitivează.
Așadar, dacă CNP-ul a măsluit datele privind PIB-ul pe anul acesta, vom afla peste un an și ceva, iar atunci nu va mai interesa pe nimeni.
Cel mai trist scenariu ar fi ca ambele variante să fie adevărate, adică și ANAF-ul e irecuperabil și CNP-ul măsluiește cifrele. Asta ar însemna că planificarea (prognozele CNP) e defectă și instrumentul de execuție a planului (veniturile colectate ANAF) e defect și el.
La începutul anului, pe un PIB prognozat de 815,2 mld. lei, veniturile la buget estimate erau de 254,7 mld. lei (31,2% din PIB).
La rectificarea de acum, PIB-ul a păpat steroizi și ajunge la 837,1 mld. lei, iar veniturile cresc la 255,8 mld. lei (30,6% din PIB). Deci, gradul de colectare al ANAF e revizuit în jos.
Pe partea de cheltuieli, rectificarea ne aduce o creștere a acestora, de la 278,8 mld. lei (34,2% din PIB-ul estimat la începutul anului), la 280,5 mld. lei (33,5% din noul PIB estimat). Rezultă, așadar, o creștere a deficitului de la 24,1 mld. lei la 24,7 mld. lei și o scădere a acestuia în PIB, de la 3% la 2,9%.
E prea frumos ca să fie adevărat și să se potrivească exact deficitul cu creșterea economică surpriză și, mai ales, cu impotența ANAF
Dacă nu-i credem pe cei ce acuză Comisia Națională de Prognoză că scoate cifre din burtă (vezi aici de câte ori a dat-o în bară CNP-ul cu prognozele), atunci trebuie să admitem că cei de la ANAF sunt în concediu, blocați pe undeva printr-un aeroport, așteptând deznădăjduiți bagajele cu low-cost-ul de Bora Bora și pe consulul român din Kiribati, să vină să le rezolve problemele, ca să nu se se facă de râs în fața rudelor când ajung fără poze acasă. Nu de alta, dar nu-i crede nimeni c-au ajuns unde a dus mutul iapa de mare pe bază de salariu de bugetar.
ANAF-ul, conform rectificării, va performa sub estimările de la începutul anului, colectând nu 31,2% din PIB, ci 30,6% din PIB. Scuze, a vorbi de performanță la ANAF e ca și cum ai vorbi despre omul de cultură Maria Grapini. Oricum, nu-i bai, anul trecut, pe timpul tehnocraților, pentru prima dată de la revoluție încoace, ANAF-ul a coborât colectarea la buget sub pragul de 30% din PIB, deci, în capul lor, orice e peste 30% e chiar o performanță.
De ce performează atât de slab ANAF-ul?
Pentru că e împânzit de pile politice la vârf și rubedenii incompetente la bază. Recent s-a anunțat că se va desființa Direcția Antifraudă din ANAF, pentru că înregistrează pierderi. Un control recent în această direcție a arătat că ponderea angajaților cu studii medii și fără specializare economică e majoritară.
Până în luna martie, această direcție era consultată de angajații SRI. Chiar SRI-ul a pus umărul la înființarea acestei direcții la finalul lui 2013, înlocuind vechea Gardă Financiară. Reformarea direcției de către SRI a adus rezultate foarte modeste (vezi aici rezultatele Direcției Antifraudă), deși unele televiziuni aliniate serviciilor s-au chinuit în toți acești ani să ne prezinte succesele acestei direcții. Acum se vede că ofițerii detașați de la SRI și-au făcut o turmă de necalificați pe care-i asmuțeau după voia lor.
Un alt exemplu e cel al Direcției Generale a Marilor Contribuabili din ANAF, care colectează direct de la marile companii din economie, indiferent de județul unde își au sediul. Raportul unui expert FMI din anul 2016 ne arată de ce merge atât de prost această direcție, responsabilă de aproape de jumătate din veniturile colectate de ANAF (accesează aici raportul).
În țările civilizate, 60%-70% din veniturile Fiscului sunt asigurate de marile companii. La noi, anul trecut, această direcție a avut o contribuție de doar 42% la veniturile totale ale ANAF. Nimeni n-a băgat în seamă raportul din luna mai a anului trecut, ce semnala deficiențele grave din această direcție, iar la final de an, când s-a tras linie, a fost cel mai slab an în materie de colectare de la înființarea acestei direcții.
Dacă prognoza de PIB e corectă, atunci guvernul admite că ANAF-ul e în vacanță, iar dacă e măsluită, atunci vom afla exact peste un an și ceva, deci prea târziu ca să-i mai pese cuiva.
Marea problemă în cazul unei prognoze măsluite e că guvernul va face cheltuielile la care s-a angajat, indiferent de veniturile la buget. La final de an, când veniturile vor fi mai mici, și deficitul va trece de 3%, va fi urecheat de Comisia Europeană și cam atât. Noi vom ști exact abia pe finalul anului viitor dacă Comisia Națională de Prognoză a măsluit cifrele, când INS-ul va anunța cifrele finale ale PIB-ului.
Să explicăm puțin cum lucrează INS-ul nostru în materie de calcul al PIB-ului
INS-ul nostru e principala instituție care poate și are capacitatea de a măsura PIB-ul și ceilalți indicatori economico-sociali. La o scară mult redusă și limitată la piața financiară, BNR-ul mai dispune de asemenea resurse.
Comisia Națională de Prognoză lucrează doar pe baza datelor INS. Chiar și Eurostatul, în materie de indicatori economici, preia datele de la INS-ul nostru, pentru că statistica europeană lucrează, în principal, pe baza datelor furnizate de intituțiile naționale de statistică. Toți cei care cred că Eurostatul culege și calculează principalii indicatori economici și sociali ai României fără date de la INS, se înșeală. Deci, singura instituție care acoperă tot teritoriul țării și are capacitatea să măsoare indicatorii statistici din economia României e INS-ul, această instituție având direcții în toate județele.
În materie de prognoze, CNP-ul preia date de la INS și realizează o prognoză statistică pentru următorii ani. Prognoza se schimbă în funcție de gradul de difinitivare a datelor furnizate de INS.
Datele INS au caracter de semnal, provizoriu, semi-definitiv și definitiv. De la datele semnal se trece la datele provizorii 1, apoi provizorii 2, apoi semi-definitive și, la final, cele definitive. Deci, datele PIB-ului pot suferi modificări succesive până la cele definitive, iar prognozele CNP se pot modifica în funcție de acestea. Chiar și datele Eurostat, privind PIB-ul României, de exemplu, se modifică pe măsură ce INS-ul le definitivează.
Așadar, dacă CNP-ul a măsluit datele privind PIB-ul pe anul acesta, vom afla peste un an și ceva, iar atunci nu va mai interesa pe nimeni.
Cel mai trist scenariu ar fi ca ambele variante să fie adevărate, adică și ANAF-ul e irecuperabil și CNP-ul măsluiește cifrele. Asta ar însemna că planificarea (prognozele CNP) e defectă și instrumentul de execuție a planului (veniturile colectate ANAF) e defect și el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu