Anul trecut, unui român îi reveneau 19 metri pătrați de suprafață locuibilă, o locuință din România avea o suprafață medie de 47,4 metri pătrați, în care locuiau 2,49 persoane.
Suprafața locuibilă de anul trecut e cu 3,5 metri pătrați mai mare decât în anul 2012, ultimul an din care există o statistică a Eurostatului. În acel an (2012), cu o suprafață locuibilă medie pe locuință de doar 43,9 metri pătrați, România era pe ultimul loc în UE, înaintea noastră, la mare distanță, se afla Letonia, cu o suprafață medie de 62,5 metri pătrați. Media în UE era 96 metri pătrați (accesează aici datele Eurostat).
E clar că avansul de doar 3,5 metri pătrați ai suprafeței medii locuibile dintr-o locuință între 2012 și 2016 nu ne-a scos de pe ultimul loc dintre statele UE, chiar dacă nu există statistici mai recente.
Cum arată topul județelor cu cei mai înghesuiți români?
Pentru a calcula suprafața locuibilă pe locuitor am folosit populația după domiciliu și nu pe cea rezidentă (22,2 mil. locuitori față de 19,76 mil. locuitori). Am optat pentru populația după domiciliu, pentru că mulți dintre cei plecați afară au casele în țară, chiar dacă nu au locuit în țară pe parcursul anului trecut, deci nu intră în populația rezidentă. Dacă optam pentru a folosi populația rezidentă, locuințele nelocuite ale celor plecați în străinătate creșteau artificial suprafața locuibilă pe locuitor rezident.
Topul județelor după suprafață locuibilă pe pe persoană e condus de județul Ilfov (29,2 metri pătrați - vezi tabelul din imagine). Pe următoarele locuri se situează județele Cluj (22,5 mp), Timiș (22,2 mp), Arad (21,6 mp) și Caraș-Severin (20,4 mp).
Cei mai înghesuiți români trăiesc în județele Botoșani (16,5 mp), Călărași (16,3 mp), Iași (15,6 mp), Brăila (15,5 mp) și Vaslui (14,6 mp - vezi tabelul din imagine).
Cum arată topul județelor după suprafața locuibilă a locuințelor?
Ilfovul, cu o suprafață medie locuibilă pe locuință de 65,7 metri pătrați în anul 2016, e singurul județ din România în care suprafața locuibilă din locuințe ar fi peste cea existentă în Letonia (62,5 mp) și Lituania (63,2 mp) în anul 2012 (accesează aici datele Eurostat). N-avem de unde să știm, dar, probabil, ambele state UE erau peste județul Ilfov anul trecut.
După Ilfov, în topul suprafeței medii pe locuință urmează județele: Timiș (56 mp), Satu Mare (53,1 mp), Arad (52,2 mp) și, la egalitate, Constanța și Brașov (52,1 mp - vezi tabelul din imagine).
Locuințele cu cea mai mică suprafață medie locuibilă din 2016 se înregistrau în județele: Teleorman (40,9 mp), Mehedinți (40,9 mp), Călărași (40,1 mp), Vaslui (39,9 mp), Brăila (39,8 mp).
România, pe lângă faptul că are cea mai mică suprafață medie locuiblilă pe locuință din UE, are și cel mai mai mare procent din locuințe fără baie sau duș și fără toaletă în interiorul locuinței (accesează aici datele).
De aceea, când ne mai comparăm cu vecinii bulgari în privința unor indicatori economici precum PIB sau salariu minim, ar fi bine să luăm în calcul și indicatorii ce țin de condițiile de locuit. La acest capitol, pierdem fără drept de apel în fața oricărui stat din UE.
Partea tristă e că în zece ani de la aderarea la UE, vajnicii noștri edili din zona rurală n-au făcut nimic să schimbe semnificativ ponderea locuințelor fără baie sau toaletă în totalul locuințelor.
Suprafața locuibilă de anul trecut e cu 3,5 metri pătrați mai mare decât în anul 2012, ultimul an din care există o statistică a Eurostatului. În acel an (2012), cu o suprafață locuibilă medie pe locuință de doar 43,9 metri pătrați, România era pe ultimul loc în UE, înaintea noastră, la mare distanță, se afla Letonia, cu o suprafață medie de 62,5 metri pătrați. Media în UE era 96 metri pătrați (accesează aici datele Eurostat).
E clar că avansul de doar 3,5 metri pătrați ai suprafeței medii locuibile dintr-o locuință între 2012 și 2016 nu ne-a scos de pe ultimul loc dintre statele UE, chiar dacă nu există statistici mai recente.
Cum arată topul județelor cu cei mai înghesuiți români?
Pentru a calcula suprafața locuibilă pe locuitor am folosit populația după domiciliu și nu pe cea rezidentă (22,2 mil. locuitori față de 19,76 mil. locuitori). Am optat pentru populația după domiciliu, pentru că mulți dintre cei plecați afară au casele în țară, chiar dacă nu au locuit în țară pe parcursul anului trecut, deci nu intră în populația rezidentă. Dacă optam pentru a folosi populația rezidentă, locuințele nelocuite ale celor plecați în străinătate creșteau artificial suprafața locuibilă pe locuitor rezident.
Topul județelor după suprafață locuibilă pe pe persoană e condus de județul Ilfov (29,2 metri pătrați - vezi tabelul din imagine). Pe următoarele locuri se situează județele Cluj (22,5 mp), Timiș (22,2 mp), Arad (21,6 mp) și Caraș-Severin (20,4 mp).
Cei mai înghesuiți români trăiesc în județele Botoșani (16,5 mp), Călărași (16,3 mp), Iași (15,6 mp), Brăila (15,5 mp) și Vaslui (14,6 mp - vezi tabelul din imagine).
Cum arată topul județelor după suprafața locuibilă a locuințelor?
Ilfovul, cu o suprafață medie locuibilă pe locuință de 65,7 metri pătrați în anul 2016, e singurul județ din România în care suprafața locuibilă din locuințe ar fi peste cea existentă în Letonia (62,5 mp) și Lituania (63,2 mp) în anul 2012 (accesează aici datele Eurostat). N-avem de unde să știm, dar, probabil, ambele state UE erau peste județul Ilfov anul trecut.
După Ilfov, în topul suprafeței medii pe locuință urmează județele: Timiș (56 mp), Satu Mare (53,1 mp), Arad (52,2 mp) și, la egalitate, Constanța și Brașov (52,1 mp - vezi tabelul din imagine).
Locuințele cu cea mai mică suprafață medie locuibilă din 2016 se înregistrau în județele: Teleorman (40,9 mp), Mehedinți (40,9 mp), Călărași (40,1 mp), Vaslui (39,9 mp), Brăila (39,8 mp).
România, pe lângă faptul că are cea mai mică suprafață medie locuiblilă pe locuință din UE, are și cel mai mai mare procent din locuințe fără baie sau duș și fără toaletă în interiorul locuinței (accesează aici datele).
De aceea, când ne mai comparăm cu vecinii bulgari în privința unor indicatori economici precum PIB sau salariu minim, ar fi bine să luăm în calcul și indicatorii ce țin de condițiile de locuit. La acest capitol, pierdem fără drept de apel în fața oricărui stat din UE.
Partea tristă e că în zece ani de la aderarea la UE, vajnicii noștri edili din zona rurală n-au făcut nimic să schimbe semnificativ ponderea locuințelor fără baie sau toaletă în totalul locuințelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu