Pentru habarniști: În calculul PIB-ului capitalei intră doar ce se produce în capitală

   De fiecare dată când se aduce în discuție PIB-ul ridicat al capitalei față de restul județelor, apare un habarnist care emite o prostie de genul - PIB-ul din București e mare, pentru că în capitală își au sediu majoritatea companiilor mari. S-a stins lumina.

   Pe 12 septembrie la emisiunea Business Club de pe Digi 24 am asistat cu gura căscată la un reportaj în care ni se explica de către Florin Jianu cum PIB-ul din București e crescut artificial de companiile care au sediul în capitală, dar au producția în altă parte (accesează aici emisiunea, materialul cu pricina e în primele cinci minute). 

   Reportajul începea cu o altă idioțenie, aceea de a compara nivelul de productivitate exprimat prin PIB-ul la puterea de cumpărare standard din UE, care, în 2015, în regiunea București-Ilfov, era de 136% din media UE, cu nivelul de salarizare în prețuri curente, care în regiunea capitalei e de câteva ori mai mic decât în statele UE dezvoltate. 

   La asemenea bazaconii venite de la un băiat (Stelian Muscalu) ce nu încetează să ne explice ce și cum ar trebui să meargă economia, cum ar trebui ținute în frâu cheltuielile bugetului, mai ales cele sociale (politica postului), și cum ar trebui românii să se mulțumească cu salariul minim actual în viitoarele decenii, ca nu cumva să pericliteze bugetele serviciilor de informații sau achizițiile de avioane și rachete second-hand, nu poți decât să rămâi interzis. Tupeu, diletantism ... și servicii.

   S-o luăm cu începutul.

   Ce intră și ce nu intră în calcului PIB-ului unui județ?

   PIB-ul total se calculează de către INS după trei metode  (metoda producției, a cheltuielilor și a veniturilor), toate având același rezultat. 

   Atunci când se calculează PIB-ul regional de către INS (la nivel de regiuni de dezvoltare sau de județe), se pleacă de la întreg la parte, invers sau în ambele sensuri, metodele numindu-se descendentă, ascendentă sau mixtă. Scopul acestora e să identifice cât mai exact nivelul PIB-ului la nivel de regiune sau județ și nu să facă un talmeș-balmeș, în care valoarea adăugată aferentă unui punct de lucru dintr-un județ să fie trecută la capitală, doar pentru că acolo își are sediul central compania.

   Dacă cineva ar fi trecut pe la cursurile de macroeconomie (obiect la care mulți studenți ASE din primul an au probleme, unii chiar din anul I până în cel de licență), ar fi știut că, în cazul în care o companie are mai multe puncte de lucru în țară și sediul într-un anumit județ, PIB-ul din județul unde își are sediul va cuprinde activitatea din acel județ  + activitatea de management de la sediul central, deci tot ce efectiv se produce în acel județ și nimic mai mult. În dreptul PIB-ului din județele unde compania are puncte de lucru va fi trecută valoarea adăugată din acele puncte de lucru. 

   Deci, dl Jianu Florin, președinte al Consiliului Național al IMM-urilor și fost ministru e un habarnist care confundă PIB-ul județean cu plata taxelor unei companii. În cazul lui, confuzia e scuzabilă pentru că deși se ocupă cu mediul economic de ceva vreme, n-a făcut o facultate de profil. În cazul lui Stelian Muscalu și a celor de la emisiunea Business Club nu prea există scuze. 

   Dacă nu știi cum se măsoară PIB-ul regional, pentru că n-ai învățat când ai dat pe la ASE (n-ai fi primul) și nici nu te interesează să citești metodologia INS (care e publică), atunci de ce te-ar băga cineva în seamă atunci când dai lecții despre cum ar trebui să crească economia, adică PIB-ul, acel PIB care nu prea înțelegi cum se măsoară?

   De ce nu poți compara productivitatea la paritatea puterii de cumpărare cu salariile în prețuri curente?

    Bucureștenii (inclusiv ilfovenii) aveau în 2015 un PIB pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard (PPS) echivalent cu 136% din media UE, conform statisticii Eurostat (accesează datele aici), dar în prețuri curente, PIB-ul pe cap de locuitor era cât 66% din media UE (19,3 mii euro față de 28,9 mii euro). Adică nivelul scăzut al prețurilor de la noi față de media UE (51,1% din media UE) face ca cei 19,3 mii de euro, cât era PIB-ul pe cap de locuitor din regiunea București-Ilfov, să fie echivalenți cu 39,4 mii euro la puterea de cumpărare standard din UE, adică 136% din media UE.

   Așadar, atunci când te plăngi că salariul de 700 de euro din regiunea capitalei e mai mic de câteva ori decât cel din alte state vestice, trebuie să ții cont de paritatea puterii de cumpărare, iar la puterea de cumpărare standard din UE, salariul din regiunea București-Ilfov e dublu. Diferența de salarizare dintre noi și vestici persistă, dar e mult mai mică.

   E greu să dai lecții de economie atunci când nu prea stăpânești concepte elementare, cum sunt modul de calcul al PIB-ului, diferența dintre prețurile curente și cele la paritatea puterii de cumpărare. E ca și cum ai vrea să predai limba chineză după ce ai văzut filmul Sora 13 dublat în engleză sau, și mai rău, dublat de dna Irina Nistor.

   Din acest motiv cred că emisiunea Business Club merită să fie apreciată pentru că încearcă, chiar dacă nu se pricepe, să explice economia doar pe înțelesul tinerilor frumoși și liberi.