Patru îmbrânceli și nicio indenpență deocamdată

   Catalonia vrea independență. Madridul trimite niște polițiști și încep îmbrâncelile de stradă. Scena de filmare conține trei-patru ahtiați după independență, o căruță de polițiști specialiști în împins și tras mainifestanți recalcitranți ce se vor independenți și câteva sute de reporteri ce transmit live aceleași imagini pe toate televiziunile de știri. 

   Unii dintre reporteri sunt de multe ori confundați de polițiști cu manifestanții pro-independență și, până nu flutură legitimațiile de jurnaliști, primesc trateamentul de împins-tras de mâini, în funcție de tactica de moment adoptată. Circ. Catalonia merită manifestanți mai de soi, dar și un guvern la Madrid cu mai multă imaginație. 

    De după gardul anti-imigranți, boul pustei panonice se bagă în seamă în problematica catalană. Dacă e să fie, atunci e voința poporului și trebuie respectată. Acum sunt doar îmbrânceli, independență? Poate mai încolo. 

   În România, toate televiziunile sunt foarte îngrijorate de precedentul catalan, mai ales în pauzele când nu țipă că vor năvăli scumpirile și roborul peste buzunarele românilor. Dacă le vine în cap secuilor să facă și ei o astfel de dandana? Să vezi atunci cum nu ne mai dau nici muștar  ungurii, după refuzul de a ne da pâine prin anii `80 în Târgu Mureș sau mici în zilele noastre prin Odorheiul Secuiesc. Fără mici, păine și muștar, berea Ciuc n-ar niciun fun.

    Europa are dureri năpraznice în cot de mișcările separatiste din Spania. Dacă în cazul independenței Scoției, Bruxelles-ul a spus apăsat de mai multe ori că independența înseamnă ieșirea automată din UE, în cazul Cataloniei, glăsciorul suav al Comisiei Europene nu s-a făcut mai deloc auzit. 

   Ce se întâmplă acum în Spania e rezultatul unui faliment prost-gestionat de decenii. Cea mai bogată provincie spaniolă, Catalonia, e și cea mai îndatorată. Și va fi și mai îndatorată dacă va deveni independentă. Unui PIB al regiunii de aproape 224 miliarde de euro îi corespunde o datorie a guvernului regional de peste 79 miliarde de euro. La nivel de stat, Spania are un grad de îndatorare de aproape 100%. Datoria publică de peste 1.100 miliarde de euro a Spaniei se va împărți, în cazul unei separări, proporțional cu populația, cel mai probabil. Deci 16% din 1.107 miliarde de euro, cât e ponderea în populația Spaniei a Cataloniei, înseamnă încă un plus de 178 miliarde de euro la datorie. Dacă adăugăm cele 79,2 miliarde de euro, cât reprezintă datoria guvernului regional, ne reiese o datorie totală de 257 miliarde de euro, adică 115% din PIB-ul Cataloniei. 

   În aceste condiții, Catalonia trăiește pe datorie mai mult decât Spania, iar perspectiva unei situări în afara UE în cazul independenței, dacă cei de la Bruxelles ar fi întărit acest aspect, ar fi fost îndeajuns ca orice om rațional catalan să voteze nu sau să-și caute alceva de făcut în această zi. Madridul a preferat să se ia la trântă cu votantul catalan. De acum încolo, rezultatul depinde de cât de mult ține fiecare la tăvăleală, pentru că vremea argumentelor logice a trecut deja.