Topul județelor după schimbările de domiciliu în 2016

   Anul trecut, peste 389 mii de persoane și-au schimbat domiciliul în România, conform datelor INS. Schimbările de domiciliu care cuprind și migrația externă au fost ceva mai mari (412 mii plecări și 417 mii stabiliri).

   La nivel național, schimbările de domiciliu (exclusiv migrația externă) ne arată o orientare dinspre mediul urban spre mediul rural. Ruralul a câștigat anul trecut peste 38 de mii de persoane față de urban. Românii au lăsat orașul pentru sat sau, mai bine spus, au lăsat orașul pentru suburbii (vezi tabelul din imagine). 

   Datele INS ne arată că am înregistrat un sold pozitiv în ceea ce privește schimbările de domiciliu ce cuprind migrația externă (un spor de 5.056 schimbări de domiciliu). Astfel, anul trecut, România a înregistrat 22,8 mii de plecări cu domiciliu în străinătate și 27,8 mii de stabiliri de domiciliu în țară. 

   Cea mai completă imagine a schimbărilor de domiciliu e oferită de statistica ce cuprinde și migrația externă (vezi harta din imagine).

   Cum arată topul județelor după schimbările de domiciliu ce includ migrația internă și externă în anul 2016?

   Între schimbările de domiciliu de pe plan intern și cele ce includ și migrația externă există diferențe ce stabilesc ierarhii diferite între județe.

   Soldul schimbărilor de domiciliu de pe plan intern, ce nu includ migrația externă, ne propune un top al județelor condus de Ilfov (+15,2 mii), urmat de județele Cluj (+3,8 mii), Timiș (3,7 mii), Iași (+2,6 mii), Sibiu (+1,2 mii) și Brașov (1,1 mii - vezi tabelul din imagine).

   În coada topului, cu un sold negativ al schimbărilor de domiciliu, se află capitala (-3,6 mii) și județele Vaslui (-1,9 mii), Galați (-1,8 mii), Hunedoara (-1,6 mii) și Teleorman (-1,5 mii).

   Am putea spune că persoanele din interiorul țării au preferat județele cu solduri pozitive și le-au părăsit pe cele cu solduri negative, doar că realitatea e  puțin mai complexă. Exodul din capitală, de exemplu, se îndreaptă preponderent către Ilfov. Fostul Sector Agricol (al șaptelea sector al capitalei în comunism) e destinația preferată pentru bucureștenii ce vor să-și schimbe domiciliul, dovadă stând soldul pozitiv mare, cu mult peste celelalte județe, al Ilfovului (+15,2 mii). 

   Același fenomen se întâmplă, mai ales, în județele Cluj și Timiș, unde soldul urbanului e negativ, iar ruralul e destinația principală a celor ce-și schimbă domiciliu (vezi tabelul din imagine). Diferența e că, în aceste județe, atât urbanul cât și ruralul fac parte din aceeași unitate administrativă, iar în cazul capitalei, nu, pentru că ruralul e o unitate administrativă separată.

   Soldul schimbărilor de domiciliu ce includ migrația externă, adică și pe persoanele care au emigrat sau au imigrat din și în România, ne arată o altă situație. 
   Topul e condus tot de județul Ilfov (15,5 mii), dar surprizele apar pe locurile doi și trei, ocupate de județele Iași (6,8 mii), respectiv Vaslui (3,4 mii). Abia după aceste județe urmează Clujul (3,4 mii) și Timișul (3 mii - vezi harta din imagine). 

   Vasluiul, deși are un sold negativ în ceea ce privește schimbările de domiciliu de pe plan intern, e pe plus atunci când se ia în calcul și migrația externă, iar în cazul Iașului, migrația externă îl poziționează pe poziția a doua în top. Cel mai probabil, în aceste județe, asistăm la o revenire a românilor din străinătate. 

   Județe precum Sibiu și Brașov, care au înregistrat un sold pozitiv în ceea ce privește schimbările de domiciliu pe plan intern, au un sold mult diminuat atunci când se ia în calcul migrația externă. Asta înseamnă că o parte din persoanele ce aveau domiciliu în aceste județe au emigrat anul trecut, stabilindu-se în alte țări.

   Statistica pe localități a schimbărilor de domiciliu, ce includ migrația externă, confirmă ceea ce afirmam în cazul județelor Cluj și Timiș, adică faptul că la nivelul acestor județe se înregistrază un fenomen de migrație dinspre urban către rural. 
   Anul trecut, soldul plecări/stabiliri de domiciliu din municipiile Cluj-Napoca (-131 persoane) și Timișoara (-1.689 persoane) a fost negativ. 

   În județul Cluj, cel mai mare sold al plecărilor/stabilirilor de domiciliu s-a înregistrat în comuna Florești (+2.882). În județul Timiș, comunele Giroc (+1.199) și Dumbrăvița (+983) au înregistrat cele mai mari valori ale soldului. Aceste localități sunt limitrofe municiipiilor Cluj-Napoca și Timișoara.

   Altfel stă situația la Iași. Orașul de pe Bahlui are un sold pozitiv între plecările și stabilirile de domiciliu (inclusiv migrație externă) de 3.547. Tot un sold pozitiv se înregistrează în comuna Miroslava (+1.193), care e adiacentă Iașului.

    Datele de la INS ne arată trei tendințe. O primă tendință ne arată că migrația internă se orientează spre anumite centre urbane, și prin centre mă refer și la arealul din jurul marilor orașe. A doua tendință ne arată o migrare dinspre oraș către comunele limitrofe. Iar a treia tendință ține de migrația externă și ne arată că e posibil să asităm la un fenomen de reîntoarcere a românilor stabiliți în străinătate, mai ales, în unele județe din zona Moldovei (Iași, Vaslui, Suceava - vezi harta din imagine).