Ce ponderi din salariații de la nivelul județelor concentrează municipiile reședință

    Anul trecut, 64% din numărul mediu de salariați de la nivel național erau concentrați în reședințele de județ. Față de anul 1991, primul an din care dispunem de date ale salariaților de la nivel de localități, concentrarea numărului de salariați de la nivel de reședințe de județe a crescut (de la 55,7% la 64%).

   
   Asta ne arată că doar nucleele importante din punct de vedere economic de la nivelul județelor, în speță municipiile reședință, au rezistat mai bine în fața fenomenului diminuării locurilor de muncă de la nivel de economie. Dacă în 1991, economia României avea un număr mediu 7,57 milioane de salariați (în scădere față de 1990 când erau 8,15 mil. salariați), anul trecut, numărul mediu de salariați a ajuns la 4,76 milioane. 

   La nivel de municipii reședință de județ, în 1991, România avea un număr mediu de salariați de 4,22 milioane, cu aproape 1,2 milioane mai mult decât anul trecut (3,05 mil. - vezi tabelul din imagine).

   Trebuie spus că numărul mediu al salariaților din economie e o medie aritmetică a efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință, inclusiv zilele nelucrătoare (365 zile). De aceea, numărul mediu de salariați e mai mic decât efectivul de salariați (4,76 mil. față 5,22 mil.), dar și față de numărul total al salariaților din economie, calculat după metodologia AMIGO, și care cuprinde și salariații din economia nefiscalizată, adică la negru (4,76 mil. față de 6,12 mil).

    Care municipii reședință de județ dețin cele mai mari ponderi din numărul mediu de salariați de la nivelul județelor?

   În afara capitalei, care, fiind și reședința județului Ilfov, concetrează circa 88% din numărul mediu al salariaților din București și Ilfov (896 mii din 1,024 mil. salariați - vezi tabelul din imagine), mai există alte trei județe în care gradul de concentrare la nivel de municipii reședință depășește ponderea de 80%. 
   Municipiile reședință Brăila (84% din numărul mediu de salariați), Galați (84%) și Craiova (80%) dețineau anul trecut, după capitală, cele mai mari ponderi din numărul mediu al salariaților de la nivelul județelor. După cele trei municipii, grade mari de concentrare din numărul mediu de salariați mai erau orașele Iași (79%) și Cluj-Napoca (77%).

   Datele INS ne arată că există o legătură directă și puternică între puterea economică a unui municipiu și gradul de concentrare a numărului de salariați din județul aferent doar în unele cazuri, în funcție de mărimea centrelor urbane din județ și dezvoltarea activităților economice în ariile metropolitane din jurul municipiilor reședință. Astfel, între municipiile reședință cu o concentrare mai slabă a numărului mediu de salariați regăsim municipii precum Timișoara (55% din numărul mediu al salariaților), Ploiești (48%) și Pitești (43%). 
   În cazul municipiului Timișoara, ponderea deținută în numărul de salariați de la nivelul județului a scăzut față de anul 1991 (de la 62% la 55%), contrar evoluției majorității reședințelor. Cel mai probabil acest fenomen poate fi explicat prin relocalizarea companiilor în localitățile din jurul municipiului.

 Cele mai mici concentrări ale numărului de salariați de la nivelul județelor se înregistrau anul trecut în municipiile Vaslui (34%),  Miercurea Ciuc (31%) și Deva (30%). Aceste municipii nu sunt de mari dimensiuni, iar faptul că în aceste județele există și alte municipii nereședință apropiate ca dimensiuni ale populației de reședința de județ (municipiile Bârlad, Odorheiul Secuiesc, Hunedoara) conduce la o mai slabă concentrare a numărului mediu de salariați.

   Concentrarea mai mare de la nivelul reședințelor de județe față de anul 1991 ne arată un model de dezvoltare economică dezechilibrat. Nu doar la nivel de orașe mari și capitală există o concentrare economică și, implicit, a forței de muncă de la nivel de județ, acest fenomen ducând la inegalități mari de dezvoltare  la nivel teritorial.