Ce grad de acoperire au pensiile plătite la nivel de județe din CAS-ul colectat de la angajați și angajatori

   Între august 2016 și august anul curent, gradul de acoperire a pensiilor de asigurări sociale de stat și a agricultorilor din CAS-ul colectat de la angajați și angajatori a crescut de la 78,5% la 80,6%.

   Datele Casei Naționale de Pensii Pubice ne arată că, în luna august a acestui an, suma plătită în contul pensiilor de asigurări sociale de stat și de agricultori a a fost de 5,17 miliarde lei, în creștere cu 662 milioane lei față de aceeași lună din anul 2016 (+15% față de august 2016 - vezi tabelul din imagine).

   Fondul total de salarii din luna august s-a ridicat la valoarea de 15,78 miliarde lei, din care CAS-ul plătit de anagajați și angajatori s-a ridicat la valoarea de 4,17 miliarde lei, în creștere cu 18% față de aceeași lună din 2016 (+626 mil. lei).

   Datele Casei Naționale de Pensii Publice ne arată că, deși s-au mărit pensiile în 2017, mărirea salariilor și creșterea numărului de asigurați au condus la o creștere gradului de acoperire a pensiilor de asigurări sociale de stat și de agricultori.

   În august aveam 6,14 milioane de asigurați, din care peste cinci milioane erau cu normă întreagă. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat era de 4,68 milioane, iar cel al pensionarilor agricultori era de 369 mii. În gradul de acoperire a pensiilor prin CAS-ul de la angajați și angajatori nu intră pensiile speciale, pentru că acestea nu sunt repartizate pe județe, iar o parte dintre ele (pensiile MAI și MAPN) sunt plătite de ministerele de resort și nu de Casa Națională de Pensii Publice.

   În ce județe se acoperă pensiile din CAS-ul colectat de la angajați și angajatori?

   Doar în capitală și în alte patru județe pensiile de asigurări sociale de stat și de agricultori pot fi acoperite din CAS-ul colectat de la angajați și angajatori. Datele din luna august a acestui an ne arată cel mai mare grad de acoperire al pensiilor din CAS-ul colectat se înregistrează în județul Ilfov (208% - vezi tabelul din imagine). Capitala e pe locul doi, cu un grad de acoperire de 207,4%. 

   Atât în capitală, cât și în Ilfov, gradul de acoperire a scăzut față de luna august din 2016 (vezi tabelul din imagine). Asta înseamnă că numărul asiguraților și masa salarială a crescut cu un ritm mai mic decât media națională.

   Locul trei după gradul de acoperire a pensiilor e ocupat de județul Timiș (121,4% - vezi tabelul din imagine). Clujul (105,7%) și Sibiul (104,1%) sunt ultimele județe în care pensiile pot fi acoperite din ceea ce se colectează de la asigurați. Și în cazul Sibiului, gradul de acoperire a scăzut față de august 2016 (vei tabelul din imagine).

   Cele patru județe și capitala dețineau în luna august o pondere de 40,4% în totalul asiguraților de la nivel național (2,48 mil. din 6,14 mil.). Capitala deținea în luna august peste un sfert din totalul asiguraților din România (1,54 mil. din 6,14 mil.).

   Cele mici grade de acoperire a pensiilor de asigurări sociale de stat și de agricultori din CAS-ul colectat de la angajați și angajatori se înregistrau în județele Neamț (36,8%), Caraș-Severin (35,2%), Hunedoara (32,8%), Mehedinți (30%) și Teleorman (28,3%). 

   Dacă mâine Teleormanul și-ar declara independența, suma totală a pensiilor plătite din acest județ ar scădea cu 71,7%, și vorbim doar despre pensiile de asigurări sociale de stat și de agricultori, fără a le pune la socoteală pe cele speciale.

   Anul 2007 a fost ultimul an în care fondul de pensii era acoperit din ceea ce se colecta de la angajați și angajatori. Pe atunci nu existau pensii speciale.

     Anul trecut, deficitul fondului de pensii a ajuns la 15,6 miliarde lei, asta fără a pune la socoteală și o bună parte din pensiile speciale. 

   Anul acesta, în primele 10 luni, deficitul fondului de pensii e de 11,6 miliarde lei. E posibil să încheiem anul cu un deficit mai mic decât cel de anul trecut. În condițiile scăderii contribuțiilor la pilonul II de pensii administrate privat, acest deficit se va mai reduce și anul viitor. Totuși, perspectiva pe termen lung, în condițiile îmbătrânirii populației, e sumbră, iar planuri concrete de a evita colapsul sistemului public de pensii de peste 20- 30 de ani nu există.