Cât de bogate sau sărace sunt județele noastre față de cele maghiare și cele bulgare

   Eurostatul publică anual un clasament al regiunilor statelor UE în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor. Într-o regiune, clasificată ca unitate teriorială de nivel 2 (NUTS 2), intră mai multe județe sau echivalent al județelor, ce reprezintă unități teritoriale de nivel 3 (NUTS 3).

   Datele Eurostat cuprind și informații despre PIB-ul pe cap de locuitor de la nivelul județelor sau al unităților administrative de nivel 3. În cazul majorității statelor, ultimele date privind PIB-ul pe cap de locuitor de la nivel de județe sunt din anul 2015. E și cazul vecinilor noștri din UE (Ungaria și Bulgaria). În cazul României, ultimele date ale PIB-ului la nivel de județe sunt din 2014, pentru că INS-ul nostru, cel care calculează și transmite datele Eurostatului, se mișcă ceva mai lent. Avem, totuși, date de la nivel național și de regiuni. 

   Pentru a putea compara județele noastre cu cele din Ungaria și Bulgaria am apelat la datele Comisiei Naționale de Prognoză privind PIB-ul pe locuitor în euro estimat pentru anul 2015, iar pentru a calcula PIB-ul pe cap de locuitor la puterea de cumpărare standard din UE (PPS), am prelucrat datele CNP având ca reper puterea de cumpărare standard în raport cu media UE de la nivel național din 2015.

   Care sunt cele mai bogate și cele mai sărace județe din România și vecinii săi din UE?

   Datele Eurostatului privind PIB-ul pe cap de locuitor sunt exprimate atât în prețuri curente în euro, cât și la puterea de cumpărare standard din UE (PPS). PIB-ul la puterea de cumpărare standard e rezultatul ajustării PIB-ului în prețuri curente cu nivelul prețurilor din fiecare stat față de media UE. Între PIB-ul în prețuri curente și cel la puterea de cumpărare standard, cel mai potrivit pentru o comparație între două state e cel de-al doilea.

   Capitalele celor trei țări (Budapesta, București și Sofia) sunt cele mai bogate unități administrative de nivel 3 din cele trei state incluse în analiză (vezi datele din imagine). Deși Bucureștiul avea în 2015 un PIB-pe cap de locuitor în prețuri curente puțin sub Budapesta (21,3 față 22,8 mii euro - vezi hărțile din imagine), cînd vine vorba de PIB pe locuitor PPS, capitala noastră e peste cea a Ungariei (150% față de 140% din media UE). Sofia, cu un PIB pe cap de locuitor de 13,6 mii euro și cu un PIB pe cap de locuitor PPS echivalent cu 102% din media UE, e mult în spatele Budapestei și Bucureștiului.

    Din cele 41 de județe plus capitala din România, 19 județe plus capitala din Ungaria și 27 de județe plus capitala din Bulgaria, cele mai mari niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor în prețuri curente se înregistrau în 2015 în Budapesta (22,8 mii euro), București (21,3 mii), Gyor-Moson-Sopron (14,7 mii), Sofia (13,6 mii), Fejér (11,6 mii), Constanța (11,5 mii), Komárom-Esztergom (11,3 mii), Vas (10,8 mii), Cluj (10,3 mii) și Timiș (10,2 mii - vezi datele din imagine).
   Cele mai bogate județe după PIB-ul pe cap de locuitor PPS erau București (150% din media UE), Budapesta (140%), Sofia (102%), Gyor-Moson-Sopron (90%), Constanța (81%), Cluj (73%), Timiș (72%), Fejér și Prahova (cu câte 71%), Komárom-Esztergom și Brașov (cu câte 69).

   Cele mai sărace județe după PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente în anul 2015 erau Plevna și Vaslui (cu câte 3,6 mii euro), Kardzhali (3,3 mii), Pernik (3,1 mii), Sliven și Silistra (cu câte 3 mii euro).
   După PIB-ul pe locuitor PPS, cele mai sărace județe erau Vaslui și Kardzhali (cu câte 25% din media UE), Vidin (unul din cele trei județe ai căror lideri separatiști vor unirea cu România - 24% din media UE) Pernik, Sliven și Silistra (cu câte 23% din media UE - vezi tabelul din imagine).

   Harghita și Covasna, cele două județe care se vor autonome, sunt cele mai sărace județe din Transilvania și Banat. În Ungaria, aceste două județe ar avea în spate doar un singur județ ca nivel al PIB-ului pe cap de locuitor (Nógrád). UDMR-ul, la ultimele alegeri, ne explica cum se îngrașă miticii cu taxele din Ardeal. 
   Am mai abordat chestiunea colectării taxelor (vezi aici) și am arătat că, în afară de marile companii, care cele mai multe își au sediul în capitală și plătesc taxe direct la Direcția Generală a Marilor Contribuabili, nu la capitală, tot capitala ține în spate bugetul și în cazul companiilor mijlocii și mici. 
    Cei din UDMR au reușit în 25 de ani de guvernare a celor două județe să le ridice la statutul de cele mai sărace județe din Ardeal. În materie de taxe colectate stau mai prost decât multe județe din Moldova. Totuși, retorica lor separatistă se întețește. În fruntea partidelor sunt mulți idioți ce n-au niciodată cifrele la ei, deși acestea sunt disponibile oricui. Din această cauză, UDMR-ul poate emite oricâte idioțenii vrea și nimeni nu-i combate.

   Deși ni se pare că economiile României, Bulgariei și Ungariei sunt foarte diferite, realitatea de la nivel de județe ne arată că sunt foarte asemănătoare. 
   Diferențele de dezvoltare dintre capitale și restul județelor în toate cele trei țări sunt frapante. 
   În fiecare țară, doar un județ depășește jumătate din PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat în capitală. La noi e Constanța (11,5 mii euro), la vecinii maghiari e Gyor-Moson-Sopron (14,7 mii euro), iar la vecinii bulgari e Stara Zagora (6,9 mii euro - vezi datele din imagine). 
   De asemenea, județele din jurul capitalelor (Pesta, Ilfov și județul Sofia) sunt mai dezvoltate decât media națională, dar nu ocupă poziția secundă după capitală.

   Tot o chestiune ce ne arată că nu suntem atât de diferiți e faptul că, în apropierea capitalelor sunt  și județe bogate, dar și unele din cele mai sărace. Este cazul Teleormanului și al Prahovei în cazul capitalei noastre. În Ungaria, în apropierea capitalei e județul Gyor-Moson-Sopron, dar și Nógrád, care e cel mai sărac județ din Ungaria (PIB pe cap de locuitor de 4,7 mii euro - vezi harta din imagine). În apropiere de capitala Bulgariei e județul Sofia (nu capitala) și județul Pernik, care e unul din cele mai sărace județe din Bulgaria (PIB pe cap de locuitor de 3,1 mii euro).
  
   Observăm că, privind teritoriul mai în amănunt, la nivel de județe și nu la nivel de regiuni, cele trei țări se aseamănă. Toate cele trei economii sunt caracterizate de un centralism economic puternic, capitalele fiind cu mult peste media națională ca nivel de dezvoltare. 
    Cel mai probabil, în 2017, dat fiind creșterea economică mare a României, capitala noastră a depășit Budapesta și în materie de PIB pe cap de locuitor în prețuri curente. Reversul acestei realizări e faptul că ecartul dintre Vaslui și București, cel mai mare ecart dintre cel mai bogat și cel mai sărac județ dîn cele trei state analizate, a crescut de asemenea.