Ce creșteri au înregistrat datoria publică și PIB-ul pe cap de locuitor în statele ex-comuniste din UE din 2000 încoace

   În anul 2000, unui român îi revenea o datorie publică de 335 de euro. Dintre ce 11 ex-comuniste care au aderat la blocul comunitar, România era pe penultimul loc în privința datoriei publice pe cap de locuitor. În urma noastră, cu o datorie publică pe cap de locuitor de 225 euro, era Estonia (vezi tabelul din imagine).

   16 ani mai târziu, datoria publică pe cap de locuitor din România era de aproape 10 ori mai mare (3,2 mii euro), situându-ne pe locul 9 ca mărime între cele 11 state ex-coumiste. 

   Datele Eurostat ne arată că, în majoritatea statelor ex-comuniste ce-au aderat la UE, datoria publică pe cap de locuitor a crescut procentual mai mult decât PIB-ul pe cap de locuitor între 2000 și 2016. 

    Singura țară din cele 11 incluse în analiză (vezi tabelul din imagine) care a înregistrat un avans procentual mai mare al PIB-ului pe cap de locuitor față de datoria publică pe cap de locuitor e Bulgaria. Totuși, nivelul datoriei pe cap de locuitor în anul 2000 din această țară a fost cel mai ridicat dintre statele analizate, gradul de îndatorare pe locuitor fiind, de asemenea, cel mai ridicat.

   Ce state ex-comuniste comunitare au înregistrat cel mai mare avans al datoriei publice și al PIB-ului pe cap de locuitor între 2000 și 2016?

   Cele mai mari creșteri ale datoriei publice pe cap de locuitor între 2000 și 2016 s-au înregistrat în Slovenia (+ 12,6 mii euro), Croația (+ 7,2 mii euro), Ungaria (+ 5,9 mii euro), Slovacia (+ 5,8 mii euro) și Cehia (+ 5 mii euro - vezi tabelul din imagine). La nivelul celor încă 28 state din UE, datoria publică pe locuitor a crescut, între 2000 și 2016, cu 12,4 mii euro.

   România, cu o creștere a datoriei publice pe cap de locuitor de 2,9 mii euro, e pe locul 9 din cele 11 state analizate. 

   În procente, cele mai mari creșteri ale datoriei publice pe locuitor s-au înregistrat în Letonia (+ 1.107%), România (+ 852%) și Estonia (+ 570%). Deși creșterile procentuale din România și Estonia sunt semnificative, creșterile calculate în euro sunt printre cele mici din cele 11 state analizate (2,9 mii euro, respectiv, 1,3 mii euro).

   PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat cele mai mari creșteri absolute în Estonia (+ 11,6 mii euro), Slovacia (+ 10,8 mii euro), Cehia (+ 10,2 mii euro), Lituania (+ 9,9 mii euro) și Letonia (+ 9,1 mii euro - vezi tabelul din imagine). La nivelul celor 28 de state UE, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu 9,3 mii euro între 2000 și 2016 .

   România a înregistrat o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de 6,8 mii euro, creștere peste cea înregistrată de Ungaria (6,6 mii euro), Polonia (6,2 mii euro), Croația (5,8 mii euro) și Bulgaria (5 mii euro).

   Creșterea procentuală a PIB-ului pe cap de locuitor ne pozițioanează pe primul loc între cele 11 state analizate, cu un avans de 378%. Creșteri procentuale ridicate s-au mai înregistrat în Bulgaria (278%) și Lituania (275% - vezi tabelul din imagine).

   Diferența dintre creșterea PIB-ului pe cap de locuitor și cea a datoriei între 2000 și 2016 e, în majoritatea statelor analizate, pozitivă.

   România și-a crescut PIB-ul pe cap de locuitor cu 6,8 mii de euro, în timp ce datoria pe locuitor a crescut cu 2,9 mii euro. Rezultă, așadar, o creștere netă de 3,9 mii euro.

   La nivelul celor 28 de state membre UE, creșterea datoriei pe locuitor (+12,4 mii euro) a fost mai mare decât cea a PIB-ului pe cap de locuitor (+ 9,3 mii euro), rezultând un rezultat negativ de 3,1 mii euro.

   Două state din cele 11 supuse analizei au înregistrat o creștere mai mare a datoriei pe cap de locuitor decât cea a PIB-ului. Acestea sunt Slovenia (- 4 mii euro) și Croația (- 1,4 mii euro). Cea mai mare diferență pozitivă dintre PIB-ul pe cap de locuitor și datoria pe locuitor s-a înregistrat în Estonia (+ 10,3 mii euro).

   Dacă scenariul celor 16 ani analizați se repetă în următorii 16 ani, unde vor fi statele ex-comuniste din UE în privința datoriei și PIB-ului pe cap de locuitor în anul 2032 ?

   Plecând de la premisa că evoluția PIB-ului și a datoriei pe cap de locuitor din cele 11 state analizate vor urma același ritm de creștere între 2016 și 2032, am realizat o proiecție statistică (nu e vorba de prognoză statistică). Datele rezultate din proiecție ne arată o evoluție foarte diferită a economiilor analizate. 

   Conform proiecției, în anul 2032, PIB-ul pe locuitor de la nivelul UE va ajunge la 42,8 mii euro. România, conform proiecției, se va apropia de acest nivel, înregistrând un PIB pe cap de locuitor de 41,1 mii euro (vezi tabelul din imagine).

   Interesant e faptul că Ungaria, Polonia, Croația și Bulgaria vor pierde mult teren față de restul statelor în privința PIB-ului pe cap de locuitor. E, desigur, o proiecție, și nu o prognoză statistică, dar faptul că aceste state au avansat mai lent în ultimii 16 ani semnalizează o încetinire a ritmului de creștere economică.

   Datoria pe cap de locuitor din anul 2032 de la nivelor celor 28 state actuale membre UE, conform acestei proiecții statistice, va ajunge la 49,6 mii euro, cu aproape 7 mii de euro mai mult decât PIB-ul pe cap de locuitor. Gradul de îndatorare pe cap de locuitor din cele 28 state va ajunge astfel la 116% din PIB.

   România, conform proiecției, va avea un grad de îndatorare de 74% din PIB și va sta mai bine decât majoritatea statelor incluse în analiză (vezi tabelul din imagine).

   Dintre statele analizate, cele mai mari grade de îndatorare ale populației la nivelul anului 2032 se vor înregistra în Slovenia (245% din PIB), Croația (191%), Letonia (138%) și Ungaria (102%). În celelalte state incluse în analiză, gradele de îndatorare se vor situa sub pragul de 100% din PIB.

   România iese bine în această proiecție pentru că ne raportăm la perioada 2000 - 2016. În anul 2000, economia românească intra din nou pe plus după trei ani de recesiune (1997, 1998 și 1999). Aceeași era și situația Bulgariei, care a experimentat o gravă criză financiară în perioada anterioară anului 2000. 

    Cele 3 state baltice, cele 2 state din fosta Iugoslavie și cele 4 state din Grupul de la Visegrad au avut creșteri semnificative în perioada anterioară anului 2000. Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor de după anul 2000 în cazul acestor state a fost mai redusă decât în cazul nostru.

   Din acest motiv e foarte probabil ca peste câțiva ani, economia noastră să intre pe un trend de creștere economică mai lentă decât cel experimentat până în prezent.