Creșterea parcului auto și infrastructura deficitară au condus la creșterea accidentelor de circulație în ultimii ani

  În 2016, la nivel național, s-au înregistrat 30,75 mii de accidente de circulație, în creștere cu 6% față de anul anterior și cu 21% față de anul 2014.

   Numărul victimelor rezultate în urma accidentelor de circulație rutieră este de asemenea în creștere. În 2014 s-au înregistrat 31,1 mii victime ale accidentelor de circulație, dintre care 1.818 reprezintă persoanele decedate. În 2015, numărul total al victimelor a urcat la 38,7 mii, iar cel al morților la 1.893. În 2016 (ultimul an din care avem date), numărul victimelor accidentelor de circulație a ajuns la 41,5 mii, din care 1.913 reprezintă numărul persoanelor decedate (vezi tabelul din imagine). Asta înseamnă că, zilnic, pe drumurile publice, cinci persoane mor în accidente de circulație.

   Datele INS ne oferă și informații privind natura și modul de producere a accidentelor rutiere. Din cele 30,75 mii de accidente înregistrate în anul 2016, peste 48% reprezintă coliziuni între vehicule, 29% reprezintă coliziuni între vehicule și pietoni, iar restul reprezintă accidente în care a fost implicat doar un singur vehicul.

   Cele mai multe accidente rutiere din anul 2016 s-au înregistrat în luna august (10,3% din total), iar cele mai puține s-au înregistrat în lunile ianuarie și februarie (câte 6% din total). În timpul săptămânii, ziua de vineri e cea în care s-au înregistrat cele mai multe accidente rutiere (15,8% din total).

   72% din totalul accidentelor din anul 2016 s-au petrecut la lumina zilei, 21% s-au petrecut în perioade cu luminozitate redusă, iar 8% pe întuneric.

   Tot din datele INS, preluate de la de la Poliția Rutieră, aflăm că 81% din accidentele rutiere din 2016 s-au petrecut în condiții de carosabil uscat și doar 19% în condiții de carosabil umed sau înghețat. 

   Doar 1% din accidentele rutiere s-au produs pe autostrăzi, 17% s-au produs în afara localităților (aici nu intră și autostrăzile) și 82% s-au produs în interiorul localităților.

   

   Care sunt județele în care s-au înregistrat cele mai multe accidente rutiere în anul 2016?

   În majoritatea județelor, numărul accidentelor rutiere a crescut în ultimii trei ani (vezi harta din imagine).

   Capitala e campioana accidentelor rutiere în anul 2016 (3,59 mii din 30,75 mii). Totuși, dacă ne raportăm la mărimea parcului auto din București (18% din parcul național în 2016), atunci ponderea deținută în totalul accidentelor (12% din total) nu mai pare atât de dezastruoasă.

   Clujul e pe locul doi la nivel național după numărul de accidente înregistrate în anul 2016 (1.294 - vezi harta din imagine). În cazul Clujului, ponderea deținută în numărul total de accidente rutiere (4,2%) e mai mare decât ponderea deținută în parcul național auto (3,9%).

   Ocupantul locului trei în topul accidentelor rutiere din 2016, județul Iași, deține o pondere în totalul accidentelor de 4,1%, aceasta fiind semnificativ mai mare decât ponderea deținută în parcul auto național (2,7%).

   Locurile patru și cinci sunt ocupate de județele Constanța (1.252 accidente) și Suceava (1.221 accidente - vezi harta din imagine). Ambele județe dețin ponderi în numărul total de accidente rutiere mai mari decât cele deținute în parcul auto național.

   Cele mai puține accidente rutiere s-au înregistrat în 2016 în județele Satu Mare (323), Tulcea (314) și Covasna (224 - vezi harta din imagine).

   În ce județe s-au înregistrat cele mai multe victime și decese survenite în urma accidentelor rutiere și ce drumuri naționale sunt cele mai periculoase?

   Capitala (4.129 victime), Clujul (1.772) și Iașul (1.710) conduc în topul victimelor totale ale accidentelor de circulație înregistrate pe parcursul anului 2016. Ierarhia celor trei se păstrează și în cazul persoanelor rănite în accidentele rutiere.

   Pe ultimele locuri în privința numărului victimelor accidentelor de circulație sunt județele Satu Mare, Tulcea și Covasna (vezi tabelul din imagine).

   Când analizăm situația pe județe a victimelor decedate în urma accidentelor rutiere pe parcursul anului 2016, clasamentul se schimbă.

   Suceava a fost județul în care s-au înregistrat cele mai multe decese survenite în urma accidentelor rutiere (105 morți în 2016). Urmează apoi județele Prahova (83 morți), Brașov (69), Neamț (69) și Ilfov (67 - vezi tabelul din imagine).

   Statistica INS nu cuprinde o situație a accidentelor soldate cu victime la nivelul principalelor drumuri naționale și autostrăzi. 

   Dacă ar fi să ne ghidăm după traseul principalelor drumuri naționale, atunci DN2 ar fi candidatul la primul loc după numărul persoanelor decedate în accidentele de circulație rutieră. 

   Scoțând Ilfovul și capitala din calcul, pentru că aici se intersectează mai multe drumuri naționale și autostrăzi, ne rezultă că județele de pe traseul DN2 (Ialomița, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamț, Iași, Suceava) au înregistrat în 2016 un număr cumulat de 417 decese survenite în urma accidentelor rutiere. Un sfert din acest număr s-a înregistrat în județul Suceava, județ în care DN2 nu e lărgit la 4 benzi de circulație. 

   Județele de pe traseul DN1, din care am exclus Ilfovul și capitala (Prahova, Brașov, Mureș, Cluj și Bihor) au înregistrat în 2016 un număr cumulat de 251 decese survenite în urma accidentelor rutiere.

   E clar că nu toate decesele s-au înregistrat pe cele două drumuri naționale, dar o mare parte dintre acestea au avut loc pe aceste șosele. Din acest motiv, cele două artere de circulație pot fi considerate cele mai ucigașe șosele din România.

   Acum patru ani, parcul național auto număra 6,27 miloane de vehicule, în 2015, parcul ajunsese la 6,6 milioane, iar în 2016 a depășit 7 milioane de vehicule. În aceste condiții, în 2020, parcul auto va depăși un număr de 8,5 milioane de vehicule, adică, cu 21% mai mult decât în 2016. 

   Capitala, Ilfovul și celelalte județe străbătute de DN1 și DN2 dețin o pondere de 42% din decesele survenite în urma accidentele rutiere. În majoritatea acestor județe nu există proiecte majore de infrastructură rutieră ce se vor finaliza până în 2020. E de așteptat, așadar, ca numărul victimelor și a deceselor survenite în urma accidentelor rutiere în aceste județe să crească în următorii ani.