Cu cât vor fi afectate anul acesta bugetele locale din județul tău după scăderea impozitului pe venit

   Reducerea impozitului pe venit va afecta veniturile bugetelor locale ale primăriilor de comune, orașe și municipii și ale consiliilor județene cu 11%.

   Cele mai afectate administrații locale în urma reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% vor fi primăriile de orașe și municipii, impactul negativ în bugetele acestora la nivel național fiind de 14,3%. 

   Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare locale privind execuția bugetelor locale din anul 2016 (pentru anul 2017 datele vor fi publicate în al doilea trimestru al anului curent) ne arată că și bugetele consiliilor județene și ale primăriilor de comună vor fi afectate de reducerea impozitului pe venit. Bugetele celor 41 de consilii județene vor fi afectate cu 9,6% din venituri. Cele 2.861 de primării de comună din țară vor pierde 7,2% din venituri în urma aplicării reducerii impozitului pe venit.

    Într-o analiză din luna noiembrie am calculat impactul acestei măsuri la nivelul bugetelor primăriilor reședință de județ și a celor șapte primării din capitală (accesează aici analiza). Cele mai afectate primării de această reducere vor fi cele din capitală (-23% din veniturile celor șapte primării), iar primăria generală conduce, cu un impact negativ estimat pe baza datelor din 2016 de 34% din venituri (accesează datele detaliate aici).

   Din 1990 încoace, veniturile bugetelor locale au crescut treptat ca pondere în PIB, de la un minim de 2,7% în anul 1991, la o pondere de 8,8% din PIB la nivelul anului 2007 (vezi graficul din imagine). 

   În ultimii ani, nivelul veniturilor s-a situat peste procentul de 7% din PIB. Impactul negativ al reducerii impozitului pe venit e estimat la nivel național e de 11% din venituri (vezi tabelul din imagine) și va duce ponderea veniturilor administrațiilor locale în PIB sub pragul de 7%. Sub acest prag, veniturile bugetelor locale n-au mai fost din anul 2005 (vezi tabelul din imagine). 

  

  Care județe conduc în topul pierderilor bugetare ale administrațiilor locale după aplicarea reducerii de impozit pe venit?

   În 2016, totalul veniturilor la bugetele locale s-au ridicat la valoarea de 59,52 miliarde lei. Cotele defalcate din impozitul pe venit și sumele alocate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor s-au ridicat la valoarea de 17,92 miliarde de lei (vezi tabelul din imagine). Impactul reducerii de impozit pe venit e de 6,72 miliarde lei (11% din totalul veniturilor).

    Cele șapte primării din capitală vor pierde circa 23% din totalul veniturilor în urma aplicării reducerii impozitului. Firea și ceilalți șase primari de sector depind de acum înainte de guvern pentru a le fi suplimentate veniturile. Primăria generală va depinde de bugetul de stat de acum înainte cu mai mult de o treime din venituri (34%). Primăria Sector1 e a doua pe listă cu un impact negativ  de 18% din veniturile bugetului.

   La nivel de județe, administrațiile locale din județul Ilfov sunt cele mai afectate de reducerea impozitului, cu un impact negativ de 17% din veniturile bugetelor. 

   Județul Cluj e pe locul trei la nivel național, cu un impact negativ de 15% asupra veniturilor administrațiilor.

   În topul județelor afectate de reducerea impozitului pe venit urmează Brașovul (14% din veniturile administrațiilor - vezi tabelul din imagine), Timișul (13%) și Sibiul (13%). 

   Cele mai puțin afectate județe de această reducere sunt Vrancea, Vaslui și Mehedinți (fiecare cu câte 5% din veniturile administrațiilor locale - vezi tabelul din imagine). 

   Vrancea și Mehedinți sunt în topul celor mai subvenționate județe din ultimul deceniu (accesează datele aici). Deci, cele mai subvenționate județe sunt cele mai puțin afectate de măsura reducerii impozitului pe venit.

   PSD-ul a reușit să ducă independența financiară a administrațiilor locale la nivelul celei din urmă cu mai bine de un deceniu. Oricâte asigurări de compensare a pierderilor de la bugetul de stat s-ar da, toate primăriile și consiliile județene au devenit dependente de centru pentru suplimentarea veniturilor, iar primăriile orașelor mari și cele ale capitalei vor sta cu mâna întinsă la centru pentru suplimentarea veniturilor într-o măsură mai mare decât primăriile orașelor mici (vezi aici datele).