Din 2007 încoace, în majoritatea statelor UE, salariile medii au crescut mai mult decât cele minime, dar nu și în România

   În România, în anul aderării la blocul comunitar, salariul minim brut reprezenta 43% din salariul mediu brut de la nivel de economie (124 față de 290 euro). În 2016, ponderea salariului minim în cel mediu era de 45% (276 față de 619 euro - vezi tabelul din imagine).

   România e una din puținele țări UE care a înregistrat o creștere a salariului minim în raport cu cel mediu între 2007 și 2016. Deși s-a făcut mare caz de creșterile salariului minim în ultimii ani, ponderea acestuia în salariul mediu n-a crescut spectaculos (45% în anul 2016 față de 43 % în 2007). 

   În majoritatea statelor care au reglementat salariul minim, din 2007 încoace, salariul minim brut a scăzut în raport cu salariul mediu brut. 

   Trebuie spus că șase state membre UE nu au reglementat salariul minim, iar unele state, cum e cazul Germaniei, l-au reglementat abia în ultimii ani (vezi tabelul din imagine).

   Ce state comunitare au înregistrat cele mai mari creșteri ale salariului mediu în raport cu cel minim între 2007 și 2016?

   Din cele 20 state comunitare cu date complete privind salariul minim și mediu în perioada analizată, 16 state au înregistrat o scădere a salariului minim față de cel mediu, 3 state (România, Slovacia și Letonia) au înregistrat creșteri modeste ale salariului minim față de salariul mediu și într-un stat (Estonia) situația a rămas neschimbată.  

   Belgia e statul comunitar în care salariul mediu brut a crescut cel mai mult în raport cu salariul minim brut între 2007 și 2016. Dacă în 2007, ponderea salariului minim în cel mediu era de 69%, în 2016 ajunsese la 39% (vezi tabelul din imagine). Salariul mediu din acestă țară a crescut cu 108%, iar salariul minim cu doar 19%.

   Creșteri importante ale salariului minim față de salariul mediu s-au mai înregistrat în Ungaria (de la o pondere 61% la 40%), Olanda (de la 56% la 36%) și Luxemburg (de la 58% la 41% - vezi tabelul din imagine).

   Creșterile salariului minim în raport cu cel mediu în cazul României (de la 43% la 45%) și al celorlalte două state sunt minore.

   Nivelul salariului minim din cele 22 de state membre UE, care au reglementat acest tip de salariu, e stabilit prin decizie politică, fără a avea o legătură directă cu nivelul productivității sau cu nivelul general de salarizare, exprimat prin salariul mediu de la nivel de economie.

   Faptul că salariul minim crește mai mult decât salariul mediu de la nivel de economie ne poate indica o pondere mare a salariaților plătiți cu salariul minim la nivelul unei economii și o presiune constantă din partea sindicatelor asupra factorului politic de a mări salariul minim. 

   Dacă salariul mediu crește mai mult decât salariul minim, atunci presiunea pe creșterea salariului minim e redusă și asta pentru că proporția salariaților remunerați cu salariul minim e redusă.

   În cazul economiilor puternice europene, care atrag forță de muncă din statele estice, rămânerea în urmă a salariului minim față de cel mediu poate fi și o consecință a unei presiuni din partea patronatelor pentru a păstra un nivel scăzut al salariului minim, salariu cu care sunt remunerați majoritatea muncitorilor proveniți din est.

   În luna noiembrie a anului trecut, salariul minim de la noi scăzuse la 42% din salariul mediu pe economie (313 euro față de 741 euro). Cel mai probabil, anul acesta, salariul minim brut de la noi va crește ca pondere în salariul mediu pe economie, pentru că avem parte de o „revoluție fiscală”, ce pare să aibă ca finalitate scăderea nivelului de salarizare din economie.