Anul trecut, traficul total pe aeroporturile României a depășit pragul de 20 milioane de pasageri, mai mare cu 3,8 milioane față de anul 2016 și cu aproape 7 milioane peste traficul înregistrat în anul 2015.
În lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, și traficul aerian intern de pasageri a luat avânt. Dacă în 2015, traficul total de pasageri pe cursele interne se ridica la valoarea de 507 mii, în 2016 a urcat la 893 de mii, iar anul trecut a ajuns la 1,37 milioane de pasageri îmbarcați și debarcați de pe cursele aeriene interne.
Principalele țări de origine și destinație ale traficului aerian din anul 2017 au fost Italia (1,81 mil. pasageri), Marea Britanie (1,39 mil.) și Germania (1,25 mil. - vezi tabelul din imagine).
Aceeași ierarhie era și în 2016, doar că cifrele erau ceva mai mici (Italia - 1,58 mil. pasageri; Marea Britanie - 1,09 mil.; Germania - 1,06 mil.).
În 2015, traficul aerian înspre și dinspre Marea Britanie era mai mic față de cel înregistrat înspre și dinspre Germania (791 mii față de 925 mii pasageri), dar tot Italia se situa pe primul loc (1,24 mil. pasageri).
E posibil ca în doi ani traficul aerian înspre și dinspre Marea Britanie să îl depășească pe cel din relația cu Italia.
Cum a evoluat traficul aerian pe aeroporturile României în ultimii trei ani?
Henri Coandă (Otopeni) e aeroportul cel mai solicitat din țară. Anul trecut, 12,8 milioane de pasageri au fost îmbarcați și debarcați de pe acest aeroport, cu 1,8 milioane mai mult decât în 2016 și cu 3,5 milioane în plus față de 2015 (vezi tabelul din imagine). În doi ani, traficul de pe acest aeroport a crescut cu 38%, iar lipsa investițiilor imediate de creștere a capacităților de procesare va crea serioase probleme în următorii ani.
Al doilea aeroport din țară e Cluj-Napoca, cu un trafic total de pasageri în 2017 de 2,68 milioane (vezi tabelul din imagine). Dacă ne ghidăm după creșterile din 2015 încoace, putem estima că, în câțiva ani, acest aeroport se va apropia de cifra de 4 milioane de pasageri, fiind practic la același nivel cu aeroporturi mari din regiune, precum cel al Belgradului. Totuși, aceste creșteri anuale pot fi temperate de redeschiderea aeroportului de la Târgu Mureș și a celui de la Baia Mare și de creșterile semnificative ale traficului pe aeroporturile Oradea și Satu Mare.
Al treilea aeroport al țării e cel din Timișoara, cu un trafic total de 1,62 milioane de pasageri în 2017, în creștere cu 40% față de anul anterior. Cred că anul acesta, traficul de pe acest aeroport va avea o creștere mai mică, două companii aeriene anulându-și unele curse de pe acest aeroport pentru că traficul pe cursele anulate nu avea perspective de creștere. De asemenea, darea în folosință a aeroportului din Arad va mai tăia din elanul creșterii de trafic pe acest aeroport.
Al patrulea aeroport al țării după traficul de pasageri a fost cel din Iași (1,14 mil. pasageri). După o creștere impresionantă în 2016 (131%; + 498 mii pasageri - vezi tabelul din imagine), părea că în doi ani se va lupta pentru locul trei cu aeroportul Timișoara. Anul trecut însă, creșterea a fost mai modestă (30%) și se pare că pentru câțiva ani va rămâne pe locul patru. O explicație pentru creșterea mai modestă a traficului din 2017 poate fi creșterea puternică a traficului pe aeroportul din Suceava (359%; + 205 mii pasageri).
După locul patru în topul aeroporturilor după traficul din 2017, restul aeroporturilor joacă într-o ligă mai mică, niciunul dintre acestea nu a depășit un trafic de jumătate de milion de pasageri (vezi tabelul din imagine). Aeroporturile Sibiu (490 mii pasageri) și Craiova (447 miii - vezi tabelul din imagine) vor depăși, cel mai probabil, anul acesta, pragul de jumătate de milion de pasageri. Aeroportul din Bacău e puțin probabil să depășească acest prag după creșterea modestă a traficului de anul trecut (3%).
Exceptând aeroporturile care au fost redeschise traficului, cele mai mari creșteri procentuale ale traficului de pasageri în 2017 le-au înregistrat aeroporturile din județele Suceava (359%), Tulcea (310%), Bihor (287%), Satu Mare (156%) și Dolj (102%).
În cifre absolute, cele mai mari creșteri ale traficului de pasageri din 2017 le-au înregistrat aeroporturile Henri Coandă (1,82 mil. pasageri), Cluj-Napoca (798 mii), Timișoara (461 mii), Iași (264 mii) și Craiova (225 mii - vezi tabelul din imagine).
Datele din ultimii trei ani ne arată că, în mai puțin de cinci ani, e posibil ca traficul de pasageri de pe aeroporturile României să depășească pragul de 30 milioane. Rămâne de văzut cum va face față infrastructura acestui trafic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu