Din trei lei colectați la buget, un leu se duce pentru plata salariilor bugetarilor

   În primele trei trimestre din anul trecut, cheltuielile bugetare cu salariile (salarii și contribuții sociale) au ajuns la 13,3 miliarde de euro, în creștere cu 3 miliarde de euro față de aceeași perioadă din anul 2016, conform datelor Eurostat. 

    La nivelul UE, în primele trei trimestre din 2017, cheltuielile cu salariile bugetarilor s-au ridicat la valoarea de 1.109 miliarde de euro (vezi tabelul din imaginea 1). Asta înseamnă că 9,8% din PIB-ul comunitar din primele trei trimestre ale anului trecut s-a cheltuit pentru salariile din sectorul public de la nivelul statelor UE (date neajustate). 

   În România, ponderea a salariilor publice în PIB-ul primelor trei trimestre ale anului trecut era peste media UE (10,1%), dar, din acest punct de vedere, nu stam cel mai prost, state precum Danemarca (15,7% din PIB), Franța, Finlanda, Suedia (cu ponderi de 12,7% din PIB - vezi tabelul din imaginea 2) și încă alte 11 state erau în fața noastră. Ponderea cheltuielilor cu salariile în PIB înregistrată în România va mai scădea la final de an, pentru că PIB-ul din trimestrul IV va fi mai mare decât în celelalte trimestre.

   Am putea fi tentați să credem că a fi pe locul 16 din cele 28 de state comunitare în privința ponderii cheltuielilor cu salariile bugetarilor în PIB e liniștitor, mai ales că sunt și câteva state ex-comuniste ce au cheltuieli cu salariile bugetarilor mai mari decât noi. Treaba se complică când raportăm cheltuielile cu salariile la ceea ce se colectează la buget sau la cheltuielile totale. 

   România ocupă prima poziție în privința ponderii cheltuielilor totale ale bugetului pentru plata salariilor din sectorul public în veniturile bugetului consolidat.

  Dacă în primele trei trimestre din 2016, cheltuielile totale cu salariile bugetarilor aveau o pondere în veniturile bugetului de 27,3%, anul trecut acestea au ajuns la 32,4%. În nicio țară din UE nu se înregistrează un asemenea nivel, pentru că mai toate statele comunitare, cu excepția Irlandei, colectează mai mult decât noi la buget. 

   În primele trei trimestre din 2017, veniturile la buget din România au la o pondere de 31,2% din PIB (vezi tabelul din imaginea 2). Știm de la Ministerul de Finanțe că la final de an s-a ajuns la un nivel de 29,9% din PIB-ul estimat. Procentul poate fi mai mic (29,5% din PIB), dacă ținem cont de ultima prognoză a CNP. Oricum, e unul din cele mai slabe grade de colectare din UE, doar Irlanda fiind în urma noastră. 

   Deci, dintr-un PIB de 100 de euro pe primele trei trimestre ale anului trecut, la bugetul consolidat al României s-au strâns 31,2 euro, iar din aceștia, 10,1 euro s-au dus pe plata salariilor și a contribuțiilor aferente salariaților din sectorul public.

   Dacă ne raportăm la cheltuielile totale ale bugetului, atunci pentru remunerarea salariaților publici s-a cheltuit 30,6% din totalul cheltuielilor primelor trei trimestre din 2017. Raportat la cheltuielile totale ale bugetului nu stăm cel mai prost din UE, Malta (31,7%) și Cipru (32,6%) înregistrând procente mai mari. Totuși, acestea sunt două state mici, iar comparația cu economia noastră e puțin cam forțată. 

   Celei mai mari creșteri economice din UE îi corespunde una din cele mai slabe colectări la buget, dar și cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile din sectorul public în veniturile bugetare. 

   Marea problemă e că, în timp ce gradul de colectare la buget rămâne sub pragul de 30% din PIB (media în UE e de peste 44%), nici guvenul acesta, ca mai toate guvernele din ultimul deceniu, nu se concentrează pe îmbunătățirea colectării. ANAF-ul nostru se bazează doar creșterea nominală a PIB-ului pentru a spori veniturile colectate. Acesta e un mod de colectare extensiv, care funcționează atâta timp cât ai creștere economică. Când vine recesiunea, și de obicei vine cam la un deceniu, mecanismul se strică și soluția rămasă e să te împrumuți de la FMI sau CE, întocmai cum s-a întâmplat în anul 2009.