Postări
Anul trecut, subvențiile primite de administrațiile locale de la bugetul de stat s-au ridicat la valoarea de 5,88 miliarde de lei, în scădere drastică față de anul 2016, când s-au ridicat la valoarea de 9,02 miliarde lei.
Raportat la totalul veniturilor administrațiilor locale din 2017, cele 5,88 miliarde de lei, cât reprezintă subvențiile, înseamnă 9,4% din totalul veniturilor încasate (62,78 mld. lei). Chiar dacă au fost mult mai scăzute decât cele acordate în anul anterior, subvențiile primite de bugetele locale în 2017 au făcut diferența în multe cazuri în materie de investiții locale, mai ales la nivelul primăriilor de orașe mici și comune. Trebuie precizat că, în categoria administrațiilor locale, intră primăriile (de municipii, orașe și comune) și consiliile județene.
În ultimii cinci ani, totalul subvențiilor primite de administrațiile locale s-au ridicat la valoarea de 34,39 miliarde de lei, adică aproape 7,7 miliarde de euro la cursul mediu din anii respectivi (vezi tabelul din imagine). Suma e echivalentă cu 12% din veniturile totale ale administrațiilor locale din perioada 2013 - 2017 (285,5 mld. lei).
În condițiile în care majoritatea administrațiilor alocă mai puțin de 25% din venituri bugetelor de investiții, e clar că 12% din venituri e un procent foarte important în economia bugetelor locale. Partea proastă e faptul că, spre deosebire de cotele defalcate din impozitul pe venit și cele din TVA, subvențiile nu se alocă după un criteriu foarte clar stabilit, de multe ori intervenind relațiile de partid.
Cum arată topul județelor după subvențiile primite de administrațiile locale în ultimii cinci ani?
Capitala conduce în topul subvențiilor primite de cele șapte primării ale sale în ultimii cinci ani, cu o sumă totală de 1,5 miliarde lei (vezi în tabelul din imagine subvențiile anuale acordate). Totuși, dacă ne raportăm la subvenția pe locuitor, capitala e pe ultimul loc, cu o subvenție pe bucureștean de 711 lei în ultimii cinci ani.
Pe locul doi în topul subvențiilor primite în ultimii cinci ani se află administrațiile locale din județul Iași (1,48 mld. lei). Până aici toate bune și frumoase, pentru că cele două teritorii administrative se află și pe primele locuri în privința populației după domiciliu (criteriu după care se alocă cotele defalcate din TVA).
Problema începe de la locul trei, pentru că pe acest loc regăsim un județ cu o populație redusă - Vâlcea (1,33 mld. lei - vezi tabelul din imagine). E clar că criteriul populației, cel care primează în cazul alocărilor din cotele de TVA, nu se aplică în acest caz.
Pe locurile patru și cinci în topul subvențiilor primite de administrațiile locale la nivel de județe se află Timișul (1,33 mld. lei) și Prahova (1,12 mld. lei).
Cele mai mici subvenții în ultimii cinci ani le-au primit Tulcea (460 mil. lei), Ialomița (339 mil. lei) și Covasna (334 mil lei).
Anul trecut, cele mai subvenționate administrații locale au fost cele din București (275 mil. lei), Iași (233 mil. lei) și Olt (221 mil. lei), iar cele din județele Ilfov (63 mil. lei), Ialomița (54 mil. lei) și Covasna (34 mil. lei - vezi tabelul din imagine) au primit cele mai mici subvenții.
Care au fost cei mai subvenționați români în ultimii cinci ani?
În cei cinci ani analizați, subvenția totală pe locuitor la nivel de administrații locale a fost 1.542 lei (vezi tabelul din imagine), cea mai ridicată înregistrându-se în anul 2016 (405 lei/locuitor), iar cea mai scăzută a fost în 2013 (223 lei). Anul trecut, media națională a subvenției pe locuitor a fost de 264 lei.
La nivel de județe, în cei cinci ani analizați, cea mai mare subvenție pe locuitor s-a înregistrat în administrațiile locale din județul Vâlcea (3.292 lei), iar cea mai mică s-a înregistrat în capitală (711 lei - vezi tabelul din imagine).
Pe locul doi la nivel național în topul celor mai subvenționați locuitori din ultimii cinci ani se află administrațiile locale din Mehedinți (2.816 lei), iar pe locul trei se află cele din Giurgiu (2.663 lei).
În afară de capitală, cei mai puțin subvenționați locuitori în ultimii cinci ani au fost cei din județele Dolj (1.087 lei) și Brașov (877 lei - vezi tabelul din imagine).
Anul trecut, cei mai subvenționați români au fost cei din administrațiile locale din județele Giurgiu (597 lei), Vâlcea (513 lei), Olt (494 lei), Mehedinți (491 lei) și Satu Mare (456 lei).
Dacă vă întrebați cât a fost subvenția pe locuitor în administrațiile din județul Teleorman, județ ce ne-a blagoslovit cu multe personalități politice în ultimii ani, atunci aflați că a fost 436 lei în 2017 (locul 6 la nivel național) și 1.743 lei în toată perioada 2013 - 2017 (locul 19 la nivel național).
Alocarea subvențiilor către administrațiile publice nu urmărește criterii clare precum cele al impozitului pe venit și cotele defalcate din TVA. Ponderea de 12% din veniturile totale ale administrației publice din ultimii cinci ani ne arată că subvențiile pot și sunt folosite pe post de bici și zăhărel pentru dresarea administrației locale. Mai grav e faptul că, odată cu reducerea impozitului pe venit operată anul acesta, gradul de dependență a administrațiilor locale față de centru crește, pentru că pierderile cauzate de această măsură vor fi acoperite de la centru. Se va ajunge ca, în unele cazuri, dependența de centru să treacă de 25% din bugetul local, iar cele mai dependente sunt administrațiile bogate (vezi aici impactul scăderii impozitului pe venit în bugetele locale).
Raportat la totalul veniturilor administrațiilor locale din 2017, cele 5,88 miliarde de lei, cât reprezintă subvențiile, înseamnă 9,4% din totalul veniturilor încasate (62,78 mld. lei). Chiar dacă au fost mult mai scăzute decât cele acordate în anul anterior, subvențiile primite de bugetele locale în 2017 au făcut diferența în multe cazuri în materie de investiții locale, mai ales la nivelul primăriilor de orașe mici și comune. Trebuie precizat că, în categoria administrațiilor locale, intră primăriile (de municipii, orașe și comune) și consiliile județene.
În ultimii cinci ani, totalul subvențiilor primite de administrațiile locale s-au ridicat la valoarea de 34,39 miliarde de lei, adică aproape 7,7 miliarde de euro la cursul mediu din anii respectivi (vezi tabelul din imagine). Suma e echivalentă cu 12% din veniturile totale ale administrațiilor locale din perioada 2013 - 2017 (285,5 mld. lei).
În condițiile în care majoritatea administrațiilor alocă mai puțin de 25% din venituri bugetelor de investiții, e clar că 12% din venituri e un procent foarte important în economia bugetelor locale. Partea proastă e faptul că, spre deosebire de cotele defalcate din impozitul pe venit și cele din TVA, subvențiile nu se alocă după un criteriu foarte clar stabilit, de multe ori intervenind relațiile de partid.
Cum arată topul județelor după subvențiile primite de administrațiile locale în ultimii cinci ani?
Capitala conduce în topul subvențiilor primite de cele șapte primării ale sale în ultimii cinci ani, cu o sumă totală de 1,5 miliarde lei (vezi în tabelul din imagine subvențiile anuale acordate). Totuși, dacă ne raportăm la subvenția pe locuitor, capitala e pe ultimul loc, cu o subvenție pe bucureștean de 711 lei în ultimii cinci ani.
Pe locul doi în topul subvențiilor primite în ultimii cinci ani se află administrațiile locale din județul Iași (1,48 mld. lei). Până aici toate bune și frumoase, pentru că cele două teritorii administrative se află și pe primele locuri în privința populației după domiciliu (criteriu după care se alocă cotele defalcate din TVA).
Problema începe de la locul trei, pentru că pe acest loc regăsim un județ cu o populație redusă - Vâlcea (1,33 mld. lei - vezi tabelul din imagine). E clar că criteriul populației, cel care primează în cazul alocărilor din cotele de TVA, nu se aplică în acest caz.
Pe locurile patru și cinci în topul subvențiilor primite de administrațiile locale la nivel de județe se află Timișul (1,33 mld. lei) și Prahova (1,12 mld. lei).
Cele mai mici subvenții în ultimii cinci ani le-au primit Tulcea (460 mil. lei), Ialomița (339 mil. lei) și Covasna (334 mil lei).
Anul trecut, cele mai subvenționate administrații locale au fost cele din București (275 mil. lei), Iași (233 mil. lei) și Olt (221 mil. lei), iar cele din județele Ilfov (63 mil. lei), Ialomița (54 mil. lei) și Covasna (34 mil. lei - vezi tabelul din imagine) au primit cele mai mici subvenții.
Care au fost cei mai subvenționați români în ultimii cinci ani?
În cei cinci ani analizați, subvenția totală pe locuitor la nivel de administrații locale a fost 1.542 lei (vezi tabelul din imagine), cea mai ridicată înregistrându-se în anul 2016 (405 lei/locuitor), iar cea mai scăzută a fost în 2013 (223 lei). Anul trecut, media națională a subvenției pe locuitor a fost de 264 lei.
La nivel de județe, în cei cinci ani analizați, cea mai mare subvenție pe locuitor s-a înregistrat în administrațiile locale din județul Vâlcea (3.292 lei), iar cea mai mică s-a înregistrat în capitală (711 lei - vezi tabelul din imagine).
Pe locul doi la nivel național în topul celor mai subvenționați locuitori din ultimii cinci ani se află administrațiile locale din Mehedinți (2.816 lei), iar pe locul trei se află cele din Giurgiu (2.663 lei).
În afară de capitală, cei mai puțin subvenționați locuitori în ultimii cinci ani au fost cei din județele Dolj (1.087 lei) și Brașov (877 lei - vezi tabelul din imagine).
Anul trecut, cei mai subvenționați români au fost cei din administrațiile locale din județele Giurgiu (597 lei), Vâlcea (513 lei), Olt (494 lei), Mehedinți (491 lei) și Satu Mare (456 lei).
Dacă vă întrebați cât a fost subvenția pe locuitor în administrațiile din județul Teleorman, județ ce ne-a blagoslovit cu multe personalități politice în ultimii ani, atunci aflați că a fost 436 lei în 2017 (locul 6 la nivel național) și 1.743 lei în toată perioada 2013 - 2017 (locul 19 la nivel național).
Alocarea subvențiilor către administrațiile publice nu urmărește criterii clare precum cele al impozitului pe venit și cotele defalcate din TVA. Ponderea de 12% din veniturile totale ale administrației publice din ultimii cinci ani ne arată că subvențiile pot și sunt folosite pe post de bici și zăhărel pentru dresarea administrației locale. Mai grav e faptul că, odată cu reducerea impozitului pe venit operată anul acesta, gradul de dependență a administrațiilor locale față de centru crește, pentru că pierderile cauzate de această măsură vor fi acoperite de la centru. Se va ajunge ca, în unele cazuri, dependența de centru să treacă de 25% din bugetul local, iar cele mai dependente sunt administrațiile bogate (vezi aici impactul scăderii impozitului pe venit în bugetele locale).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu