Câți bani au primit anul trecut de la UE primăriile de municipii reședință și primăriile de comună

   Anul trecut, toate administrațiile locale din România (primării și consilii județene) au primit de la UE și alți donatori sume în valoare de 439,9 milioane de euro. Sumele sunt mai mari decât cele din 2016 (398,7 mil. euro), dar mult mai mici decât cele din 2015 (1.202,6 mil. euro).

   Din cele 439,9 milioane de euro, ce reprezintă sumele primite de administrațiile locale de la UE și alți donatori, deci, în principal de la UE, pentru că ceilalți donatori reprezintă un procent nesemnificativ, 376,5 milioane de euro  (85,6% din total) reprezintă partea primăriilor de comună din România. Asta ne arată datele centralizate ale  Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale.

   Cele mai mici sume primite de la UE le-au înregistrat anul trecut primăriile municipiilor reședință de județ.  

   Trebuie precizat faptul că, în statistica Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale, unele primării au fost pe minus în relația cu bugetul UE, cel mai probabil, vorbim de sume ce trebuie returnate (vezi tabelul din imagine).

   Cele 41 de primării reședință de județ (inclusiv capitala) au primit anul trecut de la UE și alți donatori o sumă netă de doar 16,7 milioane de euro, iar cea mai mare sumă a primit-o Primăria Municipiului Oradea (14,3 mil. euro; 86% din sumele nete). Se pare că fondurile UE nu au căutare la primăriile de municipii reședință, iar atunci când se accesează ceva, după câțiva ani, o mare parte din sumă trebuie returnată.

   Câți bani au primit de la UE anul trecut administrațiile locale de la nivelul județelor?

   Din totalul sumelor primite de la UE de administrațiile locale pe parcursul anului trecut (439,9 mil. euro), primăriile și consiliile județene din Bihor (31,3 mil. euro), Maramureș (28,9 mil. euro), Mureș (20,7 mil. euro), Timiș (20,3 mil. euro) și Iași (20 mil. euro - vezi tabelul din imagine) au primit cea mai mare parte.

   Cele mai mici sume le-au primit administrațiile locale din Brăila (0,95 mil. euro), Ilfov (0,55 mil. euro) și București (0,2 mil. euro). 

    Cum arată topul municipiilor reședință de județ după sumele primite de la UE în 2017?

   Primăria Oradea a primit anul trecut cea mai mare sumă netă (14,3 mil. euro), fiind urmată la mare distanță de primăriile municipiilor Giurgiu (0,82 mil. euro), Constanța (0,80 mil. euro), Alba Iulia (0,55 mil. euro) și Baia Mare (0,51 mil. euro - vezi tabelul din imagine).

  Opt primării au înregistrat sume nete negative pe relația cu UE, între acestea aflându-se  Primăria Municipiului Cluj-Napoca (-37 mil. lei), primăria generală a capitalei (-41 mil. lei) și Primăria Municipiului Bacău (-49 mil. lei).

   Ce primării de comună au atras cele mai mari sume de la UE?

   Comunele din județul Mureș au atras cele mai multe fonduri UE anul trecut. Sumele primite de la UE de  primăriile de comună din acest județ s-au ridicat la valoarea de 20,7 milioane lei. În topul sumelor atrase de la UE de primăriile de comună urmează primăriile din județele Timiș (19,8 mil. euro), Suceava (17,7 mil. euro), Bistrița-Năsăud (16,7 mil. euro) și Olt (16,4 mil. euro - vezi tabelul din imagine).

   Cele mai mici sume de la UE le-au primit primăriile de comună din Ialomița (1,8 mil. euro), Ilfov (0,55 mil. euro) și Brăila (0,17 mil. euro). În cazul Ilfovului, dezinteresul pentru fondurile UE nu surprinde, comunele din acest județ fiind printre cele mai bogate din țară (vezi aici topul celor mai bogate comune). 

   La nivel național, cea mai mare sumă primită de la UE de o primărie de comună s-a înregistrat în județul Bistrița-Năsăud. Comuna Telciu a atras anul trecut fonduri în valoare de 2,15 milioane de euro. Pe locul doi se află primăria comunei Rădășeni din Suceava (1,85 mil. euro), iar pe locul trei, la egalitate, se află primăriile Copalnic Mănăștur din Maramureș (1,84 mil. euro) și Săcălaz din județul Timiș (1,84 mil. euro - vezi tabelul din imagine).

   Datele Direcției pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale ne arată că, din punct de vedere al accesării fondurilor UE, administrația noastră locală se împarte în două categorii: repetenți și premianți mediocri. Cu doar 439,9 milioane de euro atrași anul trecut, administrația noastră locală băltește într-o mocirlă de sub-mediocritate. Grav e faptul că printre repetenții la atragerea de fonduri se află administrații sărace sau din județe sărace, acestea preferând să stea cu mâna întinsă la guvern pentru a primi subvenții, decât să aplice pentru fonduri de dezvoltare. Cel mai probabil, subvențiile primite de către bugetele locale sunt mult mai ușor de fraudat decât fondurile UE.