Ce venituri au avut bogații și săracii României anul trecut și pe ce au cheltuit banii

   INS-ul a publicat datele privind veniturile și consumul populației din 2017. Conform acestora, un român a avut în medie anul trecut venituri lunare de 1.291 lei, în creștere cu 16% față de anul anterior (1.112 lei în 2016). Cheltuielile medii lunare pe persoană au ajuns anul trecut la valoarea de 1.094 lei, cu 15%  mai mari decât în 2016 (953 lei).

   Ce venituri și cheltuieli medii ale populației s-au înregistrat la nivel de regiuni în 2017?

   La nivel de regiuni, ancheta INS-ului evidențiază veniturile medii și cheltuielile medii pe gospodării (venituri pe gospodărie de 3.392 lei și cheltuieli de 2.874 lei). 

    Cele mai mari venituri medii lunare din 2017 s-au înregistrat în București-Ilfov (4.798 lei pe gospodărie), Centru (3.573 lei) și Nord-Vest (3.562 lei), iar cele mai mici în regiunile Sud-Est (3.033 lei), Sud-Vest Oltenia (2.995 lei) și Nord-Est (2.846 lei).

   Cheltuielile medii lunare pe gospodărie au înregistrat cele mai mari valori în regiunile București-Ilfov (3.795 lei), Nord-Vest (3.162 lei) și Centru (2.987 lei), iar cele mai mici valori în regiunile Sud-Muntenia (2.646 lei),  Sud-Vest Oltenia (2.564 lei) și Nord-Est (2.525 lei).

   

   Care e distribuția veniturilor la nivelul populației?

   Anul trecut, 26,6% dintre cei mai bogați români (decilele de venit 8, 9 și 10 - vezi tabelul din imagine) au avut venituri echivalente cu 47,6% din veniturile totale ale populației la nivel național. 

   Cei mai săraci români (decilele de venit 1, 2 și 3) reprezentau 34,2% din populație, iar veniturile lor echivalau cu 16,2% din veniturile totale ale populației. 

   Clasa de mijloc (decilele de venit 4, 5, 6 și 7) avea o pondere de 39,2% din populație și o pondere în veniturile românilor de anul trecut de 36,2%.

   Cele mai mari discrepanțe între ponderea deținută în populație și cea deținută în venituri se înregistra în decilele de venit 1 și 10. Astfel, decila 1 de venit, adică cei mai săraci români, deținea o pondere în populație de 13,98% și o pondere în veniturile populației din 2017 de doar 4,6% (vezi tabelul din imagine). La polul opus, cei mai bogați români (decila de venit 10) reprezintă 7,82% din populația țării și au avut anul trecut venituri echivalente cu 20,28% din veniturile românilor.

   Pe ce își cheltuie săracii și bogații banii?

   Cheltuielile de consum pe decile ne arată că între 42% și 53% din cheltuielile săracilor (decilele de cheltuieli 1 - 3) se alocă pentru produsele alimentate și băuturile nealcoolice. Cu cât urcăm în decilele de cheltuieli, cu atât scade procentul sumelor alocate pentru mâncare. Cei mai bogați români, cei din decilele de cheltuieli 8 - 10, alocau pentru mâncare între 23% și 31 % din cheltuielile de consum (vezi tabelul din imagine).

   A doua mare categorie de cheltuieli de consum țin locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Cei mai săraci dintre săraci (decila 1 de cheltuieli) și cei mai bogați dintre bogați (decila 10) alocă procente apropiate acestui tip de cheltuieli (14,2%, respectiv 14,9% din cheltuielile de consum). Acest tip de cheltuieli atinge alocări mari în cadrul populației ce face parte din decilele 3 și 4 de cheltuieli (19,2% și 19,4% din cheltuielile de consum), adică pătura superioară a săracilor și cea inferioară din clasa medie.

   Viciile (alcoolul și tutunul) ne arată că cei mai săraci români (decila 1 de cheltuieli) alocă cel mai puțin din cheltuielile de consum pentru băuturile alcoolice și produsele din tutun (7,4%). Nici cei mai bogați dintre bogații români, cei din decila 10 de cheltuieli de consum, nu alocă mult viciilor (7,8% din cheltuielile de consum). Cele mai mari cheltuieli pentru alcool și tutun se alocă tot în clasa bogată în decilele 8 și 9 de cheltuieli de consum (9% și 8,7% - vezi tabelul din imagine).

   Cei mai săraci din clasa săracă a României (decila 1 de cheltuieli de consum) alocă cel mai mult din cheltuieli pentru mâncare (52,9% din cheltuieli), locuință, apă, electricitate, gaze, etc. (14,2%) și pentru vicii (7,4%) și alocă cel mai puțin pentru recreere și cultură (2,7%), hoteluri, cafenele și restaurante (0,8%) și educație (0,1% - vezi tabelul din imagine).

   Cei mai bogați români din pătura socială superioară de la noi (decila 10 de cheltuieli de consum) alocă cel mai mult din cheltuieli pentru mâncare (23,4% din cheltuieli), pentru locuință, apă, electricitate, gaze, etc. (14,9%) și pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (9,4%) și alocă cel mai puțin pentru sănătate (4,3%) hoteluri, cafenele și restaurante (3,9%) și educație (0,5%).

   Față de datele din 2016, pătura săracă din populație (decilele de venit 1- 3) a înregistrat o scădere (de la 35,6% la 34,2% din populație), clasa de mijloc (decilele de venit 4-7) a înregistrat o creștere (de la 38,5% la 39,2%), iar ponderea bogaților (decilele de venit 8 - 10) a crescut de asemenea (de la 25,9% la 26,6%).