Ce decalaje ale PIB-ului la paritate a avut România față de vecini și marile economii europene în ultimul secol și jumătate

   Industria României era sublimă în discursul lui Cațavencu, dar lipsea cu desăvârșire. Adevărul e că în 1884, anul în care a fost publicată piesa O scrisoare pierdută, industria reprezenta circa 17% din PIB, agricultura fiind vioara principală (42% din PIB). Anul trecut, industria a ajuns la 24,2% din PIB, iar agricultura a ajuns la 4,4%.

   Suntem peste ponderile deținute în vremea lui Nenea Iancu, când industria era sublimă, dar lipsea cu desăvârșire, dar nu cu mult. 

   Suntem, totuși, cu mult sub ponderea deținută de industrie în economie în anul 1989 (46% din PIB). O fi bine? O fi rău? Nu vreau să sune bombastic, dar anul trecut eram pe locul trei în UE după ponderea deținută în economie de industrie (accesează datele aici), marile economii comunitare, Germania (23,1% din PIB), Marea Britanie (12,9%), Franța (12,4%)  înregistrând ponderi mai mici decât noi. 

   E clar că economiile moderne nu se mai bazează atât de mult pe industrie, sectorul serviciilor fiind vioara principală în economie, iar proiecte fantasmagorice de genul celui privind reindustrializarea României ne arată cât de rupți de realitățile economice sunt politicienii noștri.

   Să revenim la România de pe vremea lui Nenea Iancu și să vedem cât de productiv era românul din Vechiul Regat față de vecini și de alte țări din Europa. 

   Datele studiului „Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations”, realizat în 2017 de Victor Axenciuc și George Georgescu, ne arată cum se situa România față de alte state în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare. 

   Seria de date începe în 1870 și se încheie în 2015. Datele aferente anului 2017 au fost calculate pe baza datelor Eurostat privind PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare din UE. De asemenea, datele țin cont de granițele existente la momentul respectiv. Din acest motiv datele unor state precum Ungaria, Cehoslovacia, Polonia încep în 1925.

   Cum se situa România față de celelalte state europene în materie de PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare?

   În 1870, an în care România încă ținea încă de Imperiul Otoman, PIB-ul pe cap de român era mai mic decât cel înregistrat în Bulgaria (un raport de 1 la 1,05 - vezi tabelul din imagine), țară aflată de asemenea în componența Imperiului Otoman, și mult mai scăzut decât în Olanda (raport de 1 la 2,41), Franța (1 la 2,03 ), Germania (1 la 2,03) și Italia (1 la 1,49).

   Două decenii mai târziu, în 1890, România era regat și independentă de 13 ani de zile, dar tot nu depășea Bulgaria în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare  (raport de 1 la 1,02). Germania și Franța se depărtaseră de noi (raporturi de 1 la 2,09, respectiv 2,18), dar am recuperat puțin față de Olanda (1 la 2,38) și ceva mai mult față de Italia (1 la 1,26 - vezi tabelul din imagine).

   În 1910, în preajma Primului Război Mondial, Vechiul Regat a recuperat decalajul față de Bulgaria, raportul PIB-ului pe cap de locuitor fiind de 1 la 0,88 în favoarea noastră, și am continuat să recuperăm din decalaje față de Olanda (1 la 2,30) și Italia (1 la 1,19). Față de Germania și Franța am pierdut teren în continuare.

   În 1925, România Mare era în continuare peste Bulgaria, dar pierdusem teren față de anul 1910 (raport de 1 la 0,96). De asemenea, România câștigase teren față de Germania (raport de 1 la 2,25), țară intrată în criză după război, dar își mărise decalajul față de celelalte trei  state.

   Din acest an avem date și pentru Cehoslovacia (raport de 1 la 1,59), Ungaria (1 la 1,16)  și Polonia (1 la 0,78 - vezi tabelul din imagine).

   În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, în 1938, România Mare pierduse teren față de toate statele incluse în analiză. Ajunsesem chiar în urma Poloniei, care, în 1925, era mult în urma noastră. Asta ne arată cât de dezastruoase au fost guvernările din anii `30 și cât de penibili sunt istoricii noștri când ridică în slăvi realizările economice din epoca interbelică. 

   La cinci ani de la finalul celei de-a doua conflagrații mondiale, în 1950, eram cea mai săracă țară dintre cele incluse în analiză. Cel mai apropiat nivel al PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare dintre celelalte state se înregistra în Bulgaria, dar, totuși, nivelul acesteia era cu o treime mai mare decât cel înregistrat la noi (raport 1 la 1,33 - vezi tabelul din imagine).

   La finalul regimului comunist, în 1989, recuperasem ceva din decalajul ce ne separa de Bulgaria (raport de 1 la 1,22) și întrecusem Polonia (1 la 0,91). Ungaria ieșea din comunism mai bine decât noi, decalajul de PIB față de noi mărindu-se între 1950 și 1989. Am recuperat din decalajele ce ne separau de Germania, Franța și Olanda, dar am pierdut teren față de Italia (vezi tabelul din imagine).

   În anul 2000 eram în fața Bulgariei (raport de 1 la 0,95), dar pierdusem teren față de celelalte state, inclusiv celelalte state estice incluse în analiză.

   Anul trecut, eram în fața Bulgariei (raport de 1 la 0,78) și am recuperat spectaculos din decalajele existente în anul 2000 față de celelalte state incluse în analiză. Suntem mai aproape ca niciodată în ultimul secol de vecinii maghiari în materie de PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare (raport de 1 la 1,08) și există posibilitatea ca în următorul deceniu să îi depășim.

   Datele din 1870 încoace fac lumină în privința productivității, dar și a bunăstării românilor, pentru că nu poți avea un PIB scăzut și un nivel de trai ridicat. Vedem că România n-a fost niciodată buricul pământului, ba din contră, mai mereu a fost codașă. Complexul nostru de superioritate față de bulgari e în mare măsură nefondat, aceștia fiind peste noi în materie de PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare o perioadă mai îndelungată decât am fost noi peste ei. Complexul nostru față de maghiari e în bună măsură justificat, aceștia fiind peste noi în materie de PIB pe cap de locuitor din 1925 încoace.