Cât a colectat anul trecut ANAF-ul la nivel de regiuni și județe

   Anul trecut, ANAF-ul a colectat taxe și impozite în valoare totală de 214,97 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această sumă s-a colectat la nivel local prin cele opt Direcții Generale Regionale ale Finanțelor Publice (56,1% din sumele colectate). Restul, de 43,9% din sumele colectate de ANAF, au provenit de la Marii Contribuabili (marile companii).

   Deci, ANAF-ul colectează pe două paliere: la nivel de teritoriu colectează de la companiile mijlocii și mici și de la persoanele fizice prin direcțiile regionale (DGRFP-uri), iar la nivel de mari companii (1.940 în anul 2017) colectează direct, indiferent de locul unde e sediul principal al acestora (București, Cluj sau Iași), prin Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

   Cât a colectat ANAF-ul la nivel de regiuni anul trecut?

   Din datele finale ale ANAF cuprinse în raportul pentru anul trecut ne rezultă că la nivel de direcții regionale, s-au colectat 120,6 miliarde de lei. Suma finală a ANAF e mai mică cu aproape 4 miliarde de lei decât sumele raportate de direcțiile regionale (124,4 mld. lei). Acest lucru se întâmplă pentru că, în cazul raportărilor direcțiilor regionale, sumele sunt brute, iar în raportarea ANAF, suma totală e netă.

   La nivelul celor opt DGRFP-uri ce se suprapun pe cele opt regiuni de dezvoltare, colectarea se face prin intermediul Administrațiilor Regionale ale Contribuabililor Mijlocii (ARCM), care colectează direct de la companiile de talie medie din direcțiile regionale, prin intermediul Administrațiilor Județene ale Finanțelor Publice (AJFP), care colectează de la companiile mici și persoanele fizice, și prin birourile vamale.

   Datele din rapoartele de performanță ale direcțiilor regionale nu au aceeași metodologie, unele incluzând sumele colectate de vamă, iar altele tratându-le separat. Din acest motiv am prezentat ambele situații ale colectării, acolo unde existau date, și doar o situație, acolo unde datele erau tratate diferit (vezi datele din imagine).

   La nivel regional, cele mai mari venituri s-au încasat de DRGFP București (46,22 mld. lei), DGRFP Cluj-Napoca (13,96 mld. lei), DGRFP Galați (13,38 mld. lei - vezi datele din imagine). Cele trei DGRFP-uri colectează taxele și impozitele din regiunile București-Ilfov, Nord-Vest și Sud-Est. Repet, în aceste sume nu intră taxele și impozitele colectate de la marile companii.

   Cele mai mici încasări s-au înregistrat de către DGRFP Iași (11,13 mld. lei), DGRFP Timișoara (9,08 mld. lei) și DGRFP Craiova (6,848 mld. lei). Regiunile aferente acestor trei DGRFP-uri sunt Nord-Est, Vest și Sud-Vest Oltenia.

   Cum arată topul regiunilor după taxele colectate de la Contribuabilii Mijlocii?

   Din datele publicate și primite expres ca urmare a solicitării, putem să analizăm și cât se colectează la nivel de regiuni de la Contribuabilii Mijlocii, adică companiile de mărime medie. Aceste companii sunt administrate direct la nivel de direcție regională de către Administrația Regională a Contribuabillor Mijlocii (ARCM), indiferent de județul unde își au sediul, iar lista acestora e actualizată anual. Deci, dacă ești o companie de mărime medie și ești pe lista contribuabililor mijlocii din regiunea Vest, județul Arad, vei plăti taxele direct la ARCM-ul din Timișoara și nu în județul Arad.

    Anul trecut, la nivel național, s-au colectat 40,83 miliarde de lei de la contribuabilii mijlocii. Aproape jumătate din această sumă (19,26 mld. lei - vezi datele din imagine) s-a colectat la nivelul DGRFP București, deci în regiunea București-Ilfov.

   A doua direcție regională din topul taxelor colectate de la contribuabilii mijlocii e DGRFP Cluj-Napoca (regiunea Nord-Vest), cu o sumă totală colectată de 4,23 miliarde lei. Locul trei e ocupat de DGRFP Brașov (regiunea centru), cu o sumă de 3,84 miliarde lei.

   Cele mai mici sume colectate de la contribuabilii mijlocii s-au înregistrat în direcțiile regionale Iași (regiunea Nord-Est - 2,68 mld. lei), Galați (regiunea Sud-Est - 2,65 mld. lei) și Craiova (Sud-Vest Oltenia - 1,91 mld. euro).

   Cum arată topul regiunilor după taxele colectate de Direcțiile Vamale?

   O singură direcție regională (DGRFP Timișoara) nu și-a publicat datele pentru anul trecut. Am cerut în scris date, le-am primit, dar în privința sumelor colectate de vamă nu ne-am lămurit, acestea fiind incluse în ceea ce s-a colectat la nivel de administrații județene. Dacă ar fi să estimăm pe baza a ceea ce s-a colectat în materie de vamă în această regiune în anii anteriori, suma colectată anul trecut ar fi cuprinsă între 670 și 700 milioane lei.

   La nivelul celorlalte regiuni, de departe, cele mai mari sume colectate s-au înregistrat la direcția regională Galați (3,51 mld. lei - vezi datele din imagine). Constanța e, bineînțeles, „vinovatul principal” pentru nivelul ridicat al taxelor colectate de vamă în regiunea de Sud-Est. 
   La distanță, urmează capitala, direcția regională vamală colectând anul trecut 2,406 miliarde lei. Podiumul e completat, probabil, de direcția regională Timișoara, cu taxe estimate cuprinsă între 670 și 700 milioane lei. 

   În coada acestui top sunt direcțiile regionale Cluj-Napoca (479 mil. lei), Iași (432 mil. lei) și Craiova (265 mil. lei - vezi datele din imagine).

   Câte taxe și impozite a colectat ANAF la nivel de județe și capitală în 2017?

   Datele de la nivelul administrațiilor județene nu urmează aceeași metodologie în rapoartele direcțiilor regionale ale ANAF. Unele direcții dau detalii despre colectarea de la nivel de județe cu și fără aporturile birourilor vamale, altele dau datele colectării doar împreună cu ceea ce s-a colectat de către vamă și altele dau doar datele colectării la nivel de județe fără birourile de vamă. Așa lucrează ANAF-ul, iar colectarea slabă poate fi pusă și pe haosul în materie de raportare.
   Mai trebuie precizat faptul că, la nivelul administrațiilor județene ale finanțelor publice, se colectează de la persoanele fizice și companiile mici. Companiile mari din județe, ce intră pe lista Marilor Contribuabili, plătesc direct la DGAMC, iar companiile mijlocii plătesc direct la centrul regiunii, mai precis la ARCM.

   Exceptând cele patru județe din regiunea de Vest (Timiș, Arad, Hunedoara, Caraș-Severin), datele colectării ne permit să stabilim un top după colectarea la nivel de județe și capitală fără ceea ce s-a colectat în birourile vamale (vezi datele din imagine). În cazul celor patru județe din regiunea de Vest, datele includ ceea ce au colectat birourile vamale.

   Cele mai mari sume colectate (fără vamă) în 2017 s-au înregistrat în capitală, cele șase administrații fiscale de sector și administrația fiscală a nerezidenților contribuind la veniturile ANAF cu 22,85 miliarde lei (vezi datele din imagine). Cele mai mari sume s-au colectat în sectorul 1 (6,03 mld. lei), sectorul 6 (5,84 mld. lei) și sectorul 2 (3,08 mld. lei).

   După capitală, în topul sumelor colectate de administrațiile județene (exclusiv vama), AJFP Cluj (3,64 mld. lei), AJFP Iași (2,62 mld. lei), AJFP Prahova (2,49 mld. lei), AJFP Constanța (2,47 mld. lei), AJFP Brașov (2,22 mld. lei), AJFP Bihor (2,10 mld. lei) și AJFP Argeș (2,03 mld. lei - vezi datele din imagine).
   E foarte probabil ca pe locul trei, după Cluj, să fie AJFP Timiș (2,93 mld. lei), dar sumele colectate de această administrație le cuprind și pe cele ale vămii. Nu știm exact cât a colectat vama în acest județ, așa că nu putem spune că e pe locul trei, după Cluj, sau patru, după Iași.

   Cele mai mici taxe și impozite colectate la nivelul administrațiilor județene (exclusiv vama) în 2017 s-au înregistrat în Sălaj (590 mil. lei), Tulcea (590 mil. lei), Covasna (567 mil. lei), Ialomița (546 mil. lei), Giurgiu (534 mil. lei) și Mehedinți (511 mil. lei - vezi datele din imagine).

   Cele mai mari sume colectate la nivel de județe (inclusiv vama) s-au înregistrat în capitală (26,97 mld. lei), Constanța (5,68 mld. lei), Cluj (3,83 mld. lei), Timiș (2,93 mld. lei) și Iași (2,62 mld. lei), cu mențiunea că suma Iașului nu include ceea ce a colectat vama.
   Cele mai mici taxe și impozite colectate la nivel de județe (inclusiv sumele colectate de vamă) s-au înregistrat în aceleași județe ca și în cazul sumelor colectate fără cele rezultate din activitatea vamală (vezi datele din imagine).

   Datele colectării taxelor și impozitelor la nivel teritorial, ce nu includ sumele colectate de la marile companii, ne arată că fără regiunea capitalei bugetul nostru ar avea serioase probleme. 38,3% din veniturile colectate la nivel teritorial provin din regiunea capitalei, în condițiile în care ponderea deținută în PIB-ul național de această regiune e de 27,3%. 
   Dacă în toate regiunile s-ar înregistra același nivel de colectare precum cel din capitală, sumele colectate de direcțiile regionale ar fi mai mari cu 40%, iar impactul asupra sumelor totale colectate de ANAF ar însemna plus de 22%. 

   ANAF-ul are o mare problemă, aceea a colectării de la Marii Contribuabili, ce reprezintă 43,8% din veniturile totale ale ANAF. În Franța, această componentă asigură peste 60% din veniturile fiscului. În aceste condiții, ne dăm seama că bugetul nostru e ținut în spate de direcțiile regionale, adică de contribuabilii mici și mijlocii, cei mari pricepându-se de minune să-și externalizeze profiturile sau, cum e cazul multor companii mari ale statului, să facă pierderi uriașe.