România va avea anul acesta un PIB echivalent cu aproape 200 miliarde de euro, dacă e să ne ghidăm după ultima prognoză în profil teritorial a Comisiei Naționale de Prognoză.
La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, cele mai mari ponderi din PIB-ul României estimat pentru anul în curs vor fi deținute de regiunea București-Ilfov (27,28%), urmată de regiunea Sud-Muntenia (12,11%) și regiunea Nord-Vest (11,59% - vezi harta din imagine).
Dacă ne raportăm la situația din anul 2008, patru regiuni înregistrează anul acesta creșteri ale ponderilor deținute în economia națională și patru înregistrează scăderi. Regiunile București-Ilfov, Sud-Est, Nord-Vest și Centru sunt cele ce dețin anul acesta o pondere mai mare în economia națională decât cea deținută în anul 2008. Celelalte patru regiuni de dezvoltare înregistrează scăderi ale cotelor deținute față de anul 2008 (vezi harta din imagine).
Ce județe și-au crescut ponderea în economia regiunilor de dezvoltare în ultimul deceniu?
Datele INS și cele ale CNP ne permit să calculăm greutatea economiei unui județ în cadrul regiunii de dezvoltare din care face parte. De asemenea, pe baza acestor date am putut calcula și ponderea județelor în economia națională în anul 2008 și anul curent, datele pentru anul în curs fiind o estimare pe baza ultimei prognoze a CNP (vezi tabelul din imagine).
Mai trebuie precizat faptul că în repartizarea PIB-ului la nivel teritorial intră și extra-regiunile. Datele extra-regiunilor nu sunt trecute în tabelul din imagine, oricum, PIB-ul aferent acestora e redus (123 mil. euro în 2008 și 140 mil. euro în 2018).
La nivel regional, în urma prelucrării datelor, se observă o concentrare a economică în județele fanion ale regiunii, indiferent dacă regiunea respectivă și-a crescut sau și-a diminuat ponderea deținută în economia națională în ultimul deceniu.
La nivelul regiunii capitalei, Bucureștiul și-a crescut ponderea în detrimentul Ilfovului între 2008 și 2018, iar estimarea pentru anul în curs ne arată că PIB-ul capitalei deține o pondere de 90,1% din economia regiunii, iar restul, de 9,9%, revine județului Ilfov.
Dintre județele ce au mari orașe ca reședință, cea mai mare concentrare economică de la nivel regional se înregistrează în Timiș, 50,2% din PIB-ul regiunii de dezvoltare Vest fiind produs în acest județ. Ponderea Timișului la nivel de regiune e în creștere față de anul 2008, când județul deținea o pondere de 47,7% din economia regiunii Vest (vezi tabelul din imagine).
Al doilea județ care concentrează mult din economia regională e Constanța, 43,3% din PIB-ul regiunii Sud-Est producându-se în acest județ. În cazul Constanței, avansul ponderii față de anul 2008 e mare, în acel an, județul concentrând 35,3% din economia regiunii. Practic, toate județele din această regiune au pierdut din cotă în favoarea Constanței (vezi tabelul din imagine).
Județul Cluj e pe locul trei în ceea ce privește concentrarea PIB-ului regional, 38,5% din ceea ce se produce anual în economia regiunii Nord-Vest ținând de acest județ. Și în acest caz discutăm de o creștere a ponderii județului fanion în economia regională față de anul 2008 (34,9% din PIB-ul regiunii).
Celelalte județe fanion concentrează mai puțin din economiile regionale. Astfel, Doljul concentrează 34,5% din PIB-ul regiunii Sud-Vest Oltenia, Prahova concentrează 32,1% din PIB-ul regiunii Sud-Muntenia, Iașul concentrează 30,1% din PIB-ul regiunii Nord-Est, iar Brașovul concentrează 29,1% din PIB-ul regiunii Centru (vezi tabelul din imagine).
Pe lângă aceste 8 județe și capitala, mai există alte 10 județe care au reușit ca între anul 2008 și 2018 să-și crească ponderea deținută în economia regională. Este vorba de județele Alba și Sibiu în regiunea Centru, Maramureș în regiunea Nord-Vest, Arad în regiunea Vest, Suceava în regiunea Nord-Est, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița în regiunea Sud-Muntenia și Gorj în regiunea Sud-Vest Oltenia (vezi tabelul din imagine). E un lucru îmbucurător, pentru că ne arată că, în unele regiuni, județele fanion nu iau tot caimacul.
Cea mai echilibrată regiune e și cea mai săracă. Regiunea Nord-Est are cele mai mici deferențe între ponderea deținută de județul fanion în PIB-ul regiunii (Iași 30,1%) și județul codaș (Vaslui 8,8%). Regiunea București-Ilfov e cea mai dezechilibrată economic, dar acest lucru e firesc, dacă ținem cont de diferența mare de populație între cele două componente ale regiunii. După regiunea capitalei, cele mai dezechilibrate regiuni din punct de vedere economic sunt regiunile Vest și Sud-Est, cu amendamentul că regiunea Sud-Est are mai multe județe și, implicit, o populație mai mare.
Deși există o tendință clară de concentrare economică în județele fanion ale regiunilor, e îmbucurător faptul că există alte județe care au reușit să-și crească cota în cadrul economiei regiunilor, iar multe din aceste județe, precum Maramureș, Suceava, Alba, Dâmbovița, Călărași Giurgiu, Ialomița, nu sunt favoritele la locul doi în cadrul regiunilor din care fac parte.
La nivelul celor opt regiuni de dezvoltare, cele mai mari ponderi din PIB-ul României estimat pentru anul în curs vor fi deținute de regiunea București-Ilfov (27,28%), urmată de regiunea Sud-Muntenia (12,11%) și regiunea Nord-Vest (11,59% - vezi harta din imagine).
Dacă ne raportăm la situația din anul 2008, patru regiuni înregistrează anul acesta creșteri ale ponderilor deținute în economia națională și patru înregistrează scăderi. Regiunile București-Ilfov, Sud-Est, Nord-Vest și Centru sunt cele ce dețin anul acesta o pondere mai mare în economia națională decât cea deținută în anul 2008. Celelalte patru regiuni de dezvoltare înregistrează scăderi ale cotelor deținute față de anul 2008 (vezi harta din imagine).
Ce județe și-au crescut ponderea în economia regiunilor de dezvoltare în ultimul deceniu?
Datele INS și cele ale CNP ne permit să calculăm greutatea economiei unui județ în cadrul regiunii de dezvoltare din care face parte. De asemenea, pe baza acestor date am putut calcula și ponderea județelor în economia națională în anul 2008 și anul curent, datele pentru anul în curs fiind o estimare pe baza ultimei prognoze a CNP (vezi tabelul din imagine).
Mai trebuie precizat faptul că în repartizarea PIB-ului la nivel teritorial intră și extra-regiunile. Datele extra-regiunilor nu sunt trecute în tabelul din imagine, oricum, PIB-ul aferent acestora e redus (123 mil. euro în 2008 și 140 mil. euro în 2018).
La nivel regional, în urma prelucrării datelor, se observă o concentrare a economică în județele fanion ale regiunii, indiferent dacă regiunea respectivă și-a crescut sau și-a diminuat ponderea deținută în economia națională în ultimul deceniu.
La nivelul regiunii capitalei, Bucureștiul și-a crescut ponderea în detrimentul Ilfovului între 2008 și 2018, iar estimarea pentru anul în curs ne arată că PIB-ul capitalei deține o pondere de 90,1% din economia regiunii, iar restul, de 9,9%, revine județului Ilfov.
Dintre județele ce au mari orașe ca reședință, cea mai mare concentrare economică de la nivel regional se înregistrează în Timiș, 50,2% din PIB-ul regiunii de dezvoltare Vest fiind produs în acest județ. Ponderea Timișului la nivel de regiune e în creștere față de anul 2008, când județul deținea o pondere de 47,7% din economia regiunii Vest (vezi tabelul din imagine).
Al doilea județ care concentrează mult din economia regională e Constanța, 43,3% din PIB-ul regiunii Sud-Est producându-se în acest județ. În cazul Constanței, avansul ponderii față de anul 2008 e mare, în acel an, județul concentrând 35,3% din economia regiunii. Practic, toate județele din această regiune au pierdut din cotă în favoarea Constanței (vezi tabelul din imagine).
Județul Cluj e pe locul trei în ceea ce privește concentrarea PIB-ului regional, 38,5% din ceea ce se produce anual în economia regiunii Nord-Vest ținând de acest județ. Și în acest caz discutăm de o creștere a ponderii județului fanion în economia regională față de anul 2008 (34,9% din PIB-ul regiunii).
Celelalte județe fanion concentrează mai puțin din economiile regionale. Astfel, Doljul concentrează 34,5% din PIB-ul regiunii Sud-Vest Oltenia, Prahova concentrează 32,1% din PIB-ul regiunii Sud-Muntenia, Iașul concentrează 30,1% din PIB-ul regiunii Nord-Est, iar Brașovul concentrează 29,1% din PIB-ul regiunii Centru (vezi tabelul din imagine).
Pe lângă aceste 8 județe și capitala, mai există alte 10 județe care au reușit ca între anul 2008 și 2018 să-și crească ponderea deținută în economia regională. Este vorba de județele Alba și Sibiu în regiunea Centru, Maramureș în regiunea Nord-Vest, Arad în regiunea Vest, Suceava în regiunea Nord-Est, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița în regiunea Sud-Muntenia și Gorj în regiunea Sud-Vest Oltenia (vezi tabelul din imagine). E un lucru îmbucurător, pentru că ne arată că, în unele regiuni, județele fanion nu iau tot caimacul.
Cea mai echilibrată regiune e și cea mai săracă. Regiunea Nord-Est are cele mai mici deferențe între ponderea deținută de județul fanion în PIB-ul regiunii (Iași 30,1%) și județul codaș (Vaslui 8,8%). Regiunea București-Ilfov e cea mai dezechilibrată economic, dar acest lucru e firesc, dacă ținem cont de diferența mare de populație între cele două componente ale regiunii. După regiunea capitalei, cele mai dezechilibrate regiuni din punct de vedere economic sunt regiunile Vest și Sud-Est, cu amendamentul că regiunea Sud-Est are mai multe județe și, implicit, o populație mai mare.
Deși există o tendință clară de concentrare economică în județele fanion ale regiunilor, e îmbucurător faptul că există alte județe care au reușit să-și crească cota în cadrul economiei regiunilor, iar multe din aceste județe, precum Maramureș, Suceava, Alba, Dâmbovița, Călărași Giurgiu, Ialomița, nu sunt favoritele la locul doi în cadrul regiunilor din care fac parte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu