Ce pondere au multinaționalele în economia românească

   Zilele acestea, INS-ul a publicat datele privind activitatea filialelor întreprinderilor străine în România (FATS) la nivelul anului 2016 (ancheta pentru anul 2017 se va publica anul viitor). 

   Din datele publicate de INS, ne putem face o idee despre ponderea deținută de companiile multinaționale prin intermediul filialelor acestora în economia românească. 

   Trebuie făcută precizarea că totalitatea filialelor întreprinderilor străine ce activează pe piața românească nu e același lucru cu totalitatea companiilor cu capital străin, pentru că poți fi o întreprindere cu capital străin, dar să nu fii o filială a unei multinaționale. De asemenea, trebuie precizat faptul că multe din filialele multinaționalelor pot activa pe piața românească fără a ține direct de țara de origine a multinaționalei. E cazul marilor companii americane de software care acționează pe piața românească prin intermediul unor filiale ce țin la rândul lor de alte filiale ce acționează în spațiul comunitar. 

   Ancheta INS cuprinde întreprinderile din industrie, servicii (fără activitățile de intermediere financiară și asigurări), comerț și construcții.

   În 2016, conform datelor INS, filialele întreprinderilor străine din România erau în număr de 27,7 mii, aveau o cifră de afaceri cumulată de 589,3 miliarde lei și un număr mediu de salariați de aproape 1,09 milioane (vezi tabelul din imagine). 

   Ce înseamnă aceste cifre raportate la economia românească din anul 2016?

  Cele 27,7 mii de filiale ale multinaționalelor însemnau 5,9% din totalul întreprinderilor din România (465,6 mii). Cifra de afaceri cumulată a filialelor multinaționalelor însemna 48,5% din totalul cifrei de afaceri a întreprinderilor de la nivel național (589,3 din 1.215,4 mld. lei). Cei 1,09 milioane de salariați reprezentau 28,4% din numărul mediu al salariaților din industrie, servicii, comerț și construcții de la nivel național (nu intră în calcul salariații din agricultură și cei din sectorul public ce nu țin de întreprinderi). 

  Raportarea INS ține cont doar de întreprinderile din economia românească. Dacă ar fi să ne raportăm la numărul mediu al salariaților din economie, ce include sectorul bugetar, agricultura și intermedierile financiare, atunci ponderea filialelor multinaționalelor ar fi de 22,9% (1,09 din 4,76 milioane).

   Din ce țări provin filialele multinațilonalelor de la noi?

   Repartizarea pe state în funcție de întreprinderea care deține controlul ne arată că 70% din filialele întreprinderilor străine (19,3 din 27,7 mii - vezi tabelul din imagine) erau controlate de multinaționale sau filiale ale acestora cu sediul în statele spațiului comunitar. 

   Cifra de afaceri cumulată a acestor filiale ce țineau de spațiul comunitar se ridica în 2016 la valoarea de 439,4 miliarde lei (75% din totalul cifrei de afaceri a filialelor multinaționalelor). 

   Numărul mediu de salariați al filialelor multinaționalelor ce erau controlate de întreprinderi din spațiul UE era de 823,1 mii (76% din numărul mediu de salariați ai filialelor multinaționalelor).

   La nivel de state comunitare, cele mai multe filiale ale multinaționalelor erau controlate de întreprinderi din Italia (5.230), Germania (2.638) și Cipru (1.740 - vezi tabelul din imagine).

   Topul se schimbă dacă ne raportăm la cifra de afaceri. Astfel, în 2016, filialele multinaționalelor controlate de întreprinderi din Germania aveau cea mai mare cifră de afaceri cumulată (106,1 mld. lei). Acestea erau urmate de filialele controlate din Franța (84,8 mld.lei) și cele controlate din Austria (55,2 mld. lei - vezi tabelul din imagine). 

   La nivel de număr mediu de salariați, topul era condus de filialele controlate de întreprinderile din Germania (206,1 mii salariați), urmate de cele din Franța (127,1 mii) și cele din Italia (111,2 mii - vezi tabelul din imagine).

   Datele INS ne arată că o bună parte din cifra de afaceri din economie (48,5%) e controlată de multinaționale. Dacă ținem cont că filialele multinaționalelor nu înseamnă decât o parte din cifra de afaceri a companiilor cu capital străin, pe lângă acestea intrând și societățile cu capital străin ce nu sunt controlate din alte state, ne dăm seama că economia românească nu prea mai e românească din punct de vedere al provenienței capitalului și al exercitării controlului. 

   După mulți ani de la lansarea sloganului tranziției „Nu ne vindem țara!”, urmat de ideea de a privatiza ceea ce s-a falimentat sau aproape falimentat pe un euro, România a pierdut hățurile controlului economic, guvernului rămânându-i doar atribuția de a crește sau scădea taxe, fără a avea multe de spus în privința direcțiilor de dezvoltare a economiei, iar după înființarea Fondului Suveran de Investiții, rolul guvernului în economie se va limita doar la politica fiscală.