Cum au evoluat salariile medii și minime în statele UE în ultimul deceniu

   Din cele 22 de state comunitare ce aveau anul trecut reglementat salariul minim pe economie (6 state nu au reglementat salariul minim), România era pe penultimul loc în privința salariului mediu brut lunar.


   Eurostatul oferă date privind ponderea salariului minim în salariul mediu brut de la nivelul statelor UE. Conform acestei statistici, anul trecut, salariul minim brut de la noi (319 euro) era echivalent cu 44,6% din salariul mediu brut lunar. Asta înseamnă că salariul mediu brut lunar din România a ajuns anul trecut la valoarea de 714 euro (vezi tabelul din imagine). 

   Dintre statele comunitare ce au reglementat salariul minim, cea mai apropiată valoare între salariul minim și cel mediu se înregistra anul trecut în Slovenia, salariul minim din această țară (805 euro) reprezentând 51,7% din salariul mediu brut (1.557 euro). E posibil ca Grecia să fie înaintea Sloveniei în această privință, dacă ținem cont de situația din 2012, dar nu avem de unde ști sigur, pentru că în ultimii ani datele aferente acestui stat n-au mai fost actualizate. 
   La polul opus, cel mai mare ecart între salariul minim (826 euro) și cel mediu (2.238 euro) se înregistra anul trecut în Spania (salariul minim reprezenta 36,9% din salariul mediu).

   Datele salariilor medii calculate pe baza procentului salariului minim în cel mediu ne arată că nivelul de salarizare de la noi era suspendat între cel din statele ex-comuniste și cel din Bulgaria. Vecinii de la sud de Dunăre nu ajunseseră la un salariu mediu brut lunar de 500 de euro în 2017 (492 euro - vezi tabelul din imagine). Vecinii de la vest, maghiarii, aveau un nivel de salarizare mai ridicat decât noi, salariul mediu brut lunar al acestora fiind de aproape 900 euro, cu  26% mai mare decât cel de la noi (714 euro).
   Dintre statele ex-comuniste din UE, cele mai mari salarii medii se înregistrau anul trecut în Slovenia (1.557 euro), Cehia (1.132 euro) și Estonia (1.122 euro).

   Cum au evoluat salariile minime și cele medii în statele UE în ultimul deceniu?

   În anul aderării la spațiul comunitar, salariul minim brut de la noi (124 euro) era echivalent cu 29,1% din salariul mediu brut (428 euro). În niciun alt stat comunitar ce avea reglementat salariul minim în 2007, nivelul salariului minim în raport cu cel mediu nu era mai scăzut de 30% (vezi tabelul din imagine). 
   În majoritatea statelor, ecartul dintre salariul minim și cel mediu s-a micșorat din 2007 încoace, asta din cauză că tot mai mulți salariați sunt plătiți cu salariul minim. Așadar, situația creșterii numărului de slariați plătiți cu leafa minimă nu e specifică doar României, ci e un fenomen ce se manifestă în mai toate statele comunitare.

   Între 2007 și 2017, salariul minim de la noi a înregistrat o creștere de 156% (de la 124 la 319 euro), în timp ce salariul mediu a crescut cu doar  67% (de la 428 la 714 euro). Noi și vecinii bulgari am înregistrat cele mai mari creșteri ale salariului minim brut în ultimul deceniu. Un, singur stat, Grecia, a înregistrat o scădere a salariului minim. 
   Creșterea salariilor medii brute între 2007 și 2017 ne poziționează pe locul trei între cele 18 state ale căror date permit calcularea creșterii procentuale. Creșteri porcentuale mai mari decât noi s-au înregistrat în Letonia (73%) și Bulgaria (125%).
   În două state, Irlanda și Marea Britanie, salariile medii din 2017 erau mai mici decât cele din 2007 (vezi tabelul din imagine).

   Datele Eurostat aferente anului trecut ne arată că nu suntem o excepție în UE în privința raportului dintre salariul minim și salariul mediu, ci eram o excepție în urmă cu un deceniu. Din acest motiv, e foarte ciudat comportamentul patronatelor de la noi, care se plâng de creșterea salariului minim, dar și de lipsa forței de muncă. Nivelul de salarizare de la noi e mai scăzut decât în majoritatea statelor ex-comuniste, fapt ce ne asigură o oarecare competitivitate în materie de costuri cu forța de muncă, dar această realitate tinde să-și piardă din relevanță atâta timp cât infrastructura deficitară cântărește tot mai greu în decizia de a investi în economia românească.