PIB-ul României de anul trecut e de șase ori mai mare decât cel din 1997, conform datelor Eurostat. România e țara comunitară cu cea mai mare creștere nominală a PIB-ului între 1997 și 2017 (de la 31,7 la 187,9 mld. euro - vezi tabelul din imagine).
Chiar dacă am înregistrat cel mai mare avans al PIB-ului în ultimele două decenii dintre statele comunitare, trebuie să ținem cont că economia României din anul 1997 era în a doua etapă de recesiune după cea din perioada 1988 - 1992. Cei „15 mii de specialiști” promiși de Emil Constantinescu în campania electorală din 1996 n-au reușit să evite criza economică din următorii trei ani. Deci nivelul de raportare din anul 1997 în cazul României e destul de scăzut.
Se vorbește mult în ultimii ani de ponderea mare a consumului final în economia românească și, mai ales, de contribuția majoritară a acestuia la creșterea economică. Dacă ne uităm pe datele de acum 20 și acum 10 ani, observăm că ponderea consumului în economia românească a scăzut semnificativ. În 1997, consumul final avea o pondere de 85,3% din PIB-ul României. Zece ani mai târziu, în 2007, ponderea consumului final scăzuse la 82,8%, iar anul trecut a ajuns la 77,7% din PIB conform datelor Eurostat (vezi tabelul din imagine).
Cum ne situăm în raport cu celelalte state comunitare în privința consumului final?
Din punct de vedere al ponderii consumului final în PIB, România se situa anul trecut puțin peste media UE (75,7%). Situația nu e îngrijorătoare, dacă ne raportăm la alte state comunitare. 14 din cele 28 de state comunitare se situau peste media UE de 75,7% a consumului final în PIB. Economiile comunitare care se bazau cel mai mult pe consum în 2017 erau Grecia (88,5% din PIB), Marea Britanie (84%) și Cipru (83,3% - vezi tabelul din imagine).
La polul opus, cele mai mici ponderi ale consumului în PIB se înregistrau anul trecut în Luxemburg (47,7%) și Irlanda (44%), două paradisuri fiscale pe unde marile companii își dirijează exporturile scriptic comunitare, umflând artificial exporturile nete ale acestor state și diminuând astfel ponderea consumului.
Dacă ne uităm pe datele din anii 1997 și 2007, vedem că, la nivelul actualelor state membre comunitare, ponderea consumului în PIB a avut o tendință de scădere (vezi tabelul din imagine).
Ce state comunitare investesc cel mai mult?
România a avut anul trecut o pondere a investițiilor în PIB de 22,6%. Din acest punct de vedere, ne situăm peste media UE (20,2%). Totuși, față de anul aderării la spațiul comunitar, nivelul formării brute de capital fix în PIB, ceea ce numim generic investițiile din economie, e mult mai scăzut în prezent (22,6% față de 35,1% din PIB).
Majoritatea statelor comunitare au un nivel al investițiilor în PIB cuprins între 20% și 25%, iar România, cu 22,6%, se situa anul trecut pe locul 7 în UE în privința cestei ponderi.
La nivelul UE, în ultimele două decenii, ponderea investițiilor s-a redus, nivelul de anul trecut (20,2% din PIB-ul celor 28 de state) fiind sub cel din 1997 (20,6%) și cel existent în 2007 (22,6% - vezi tabelul din imagine).
Suedia e statul care a înregistrat cel mai mare nivel al investițiilor în PIB anul trecut (25%), iar Grecia e statul cu cea mai mică pondere (12,9%).
Ce economii se bazează cel mai mult pe exporturi?
Ajungem la partea dureroasă a României, adică la exporturile nete. Din 1990 încoace, în niciun an, inclusiv cel curent, România n-a fost capabilă să întregistreze un rezultat pozitiv al exporturilor nete de bunuri și servicii. Exportul net de bunuri și servicii rezultă din diferența dintre importurile și exporturile de bunuri și servicii. Cum la noi, importurile de bunuri și servicii au fost de la revoluție încoace mai mari decât exporturile, atunci și exportul net a avut un impact negativ în PIB.
Anul trecut, acest impact negativ în cazul României a fost de 2,1% din PIB. Dar se poate și mai rău, pentru că, în anul aderării la spațiul comunitar, impactul negativ era de 13,9%, iar cu un deceniu înainte, în 1997, impactul negativ era de 6,8% (vezi tabelul din miagine).
Cu un impact negativ în PIB de 2,1% al exporturilor nete de bunuri și servicii în anul 2017, România e pe penultimul loc în UE, fiind depășită la acest capitol de Cipru (-3,5%). Doar cinci state comunitare mai înregistrau anul trecut exporturi nete de bunuri și servicii negative.
Statele cu cele mai mari ponderi ale exporturilor nete în PIB în 2017 erau Luxemburg (33,3%) și Irlanda (30,4%). Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că multe din mărfurile și serviciile exportate de aceste două state țin doar scriptic de ele, producția efectivă fiind localizată în altă parte, iar influența asupra PIB-ului e o consecință a climatului fiscal favorabil marilor corporații.
Datele Eurostat ne arată că, în ultimii 20 de ani, România și-a redus semnificativ ponderea consumului în PIB. Față de acum un deceniu, stăm mai prost la capitolul investiții, dar suntem pe plus dacă de comparăm cu situația din 1997. În cazul exporturilor nete de bunuri și servicii, am reușit în ultimii 20 de ani să reducem impactul negativ în PIB, dar încă mai avem de lucru până să avem un impact pozitiv. Una peste alta, economia României din prezent arată mult mai echilibrat față de cea din urmă cu 20 sau 10 ani.
Chiar dacă am înregistrat cel mai mare avans al PIB-ului în ultimele două decenii dintre statele comunitare, trebuie să ținem cont că economia României din anul 1997 era în a doua etapă de recesiune după cea din perioada 1988 - 1992. Cei „15 mii de specialiști” promiși de Emil Constantinescu în campania electorală din 1996 n-au reușit să evite criza economică din următorii trei ani. Deci nivelul de raportare din anul 1997 în cazul României e destul de scăzut.
Se vorbește mult în ultimii ani de ponderea mare a consumului final în economia românească și, mai ales, de contribuția majoritară a acestuia la creșterea economică. Dacă ne uităm pe datele de acum 20 și acum 10 ani, observăm că ponderea consumului în economia românească a scăzut semnificativ. În 1997, consumul final avea o pondere de 85,3% din PIB-ul României. Zece ani mai târziu, în 2007, ponderea consumului final scăzuse la 82,8%, iar anul trecut a ajuns la 77,7% din PIB conform datelor Eurostat (vezi tabelul din imagine).
Cum ne situăm în raport cu celelalte state comunitare în privința consumului final?
Din punct de vedere al ponderii consumului final în PIB, România se situa anul trecut puțin peste media UE (75,7%). Situația nu e îngrijorătoare, dacă ne raportăm la alte state comunitare. 14 din cele 28 de state comunitare se situau peste media UE de 75,7% a consumului final în PIB. Economiile comunitare care se bazau cel mai mult pe consum în 2017 erau Grecia (88,5% din PIB), Marea Britanie (84%) și Cipru (83,3% - vezi tabelul din imagine).
La polul opus, cele mai mici ponderi ale consumului în PIB se înregistrau anul trecut în Luxemburg (47,7%) și Irlanda (44%), două paradisuri fiscale pe unde marile companii își dirijează exporturile scriptic comunitare, umflând artificial exporturile nete ale acestor state și diminuând astfel ponderea consumului.
Dacă ne uităm pe datele din anii 1997 și 2007, vedem că, la nivelul actualelor state membre comunitare, ponderea consumului în PIB a avut o tendință de scădere (vezi tabelul din imagine).
Ce state comunitare investesc cel mai mult?
România a avut anul trecut o pondere a investițiilor în PIB de 22,6%. Din acest punct de vedere, ne situăm peste media UE (20,2%). Totuși, față de anul aderării la spațiul comunitar, nivelul formării brute de capital fix în PIB, ceea ce numim generic investițiile din economie, e mult mai scăzut în prezent (22,6% față de 35,1% din PIB).
Majoritatea statelor comunitare au un nivel al investițiilor în PIB cuprins între 20% și 25%, iar România, cu 22,6%, se situa anul trecut pe locul 7 în UE în privința cestei ponderi.
La nivelul UE, în ultimele două decenii, ponderea investițiilor s-a redus, nivelul de anul trecut (20,2% din PIB-ul celor 28 de state) fiind sub cel din 1997 (20,6%) și cel existent în 2007 (22,6% - vezi tabelul din imagine).
Suedia e statul care a înregistrat cel mai mare nivel al investițiilor în PIB anul trecut (25%), iar Grecia e statul cu cea mai mică pondere (12,9%).
Ce economii se bazează cel mai mult pe exporturi?
Ajungem la partea dureroasă a României, adică la exporturile nete. Din 1990 încoace, în niciun an, inclusiv cel curent, România n-a fost capabilă să întregistreze un rezultat pozitiv al exporturilor nete de bunuri și servicii. Exportul net de bunuri și servicii rezultă din diferența dintre importurile și exporturile de bunuri și servicii. Cum la noi, importurile de bunuri și servicii au fost de la revoluție încoace mai mari decât exporturile, atunci și exportul net a avut un impact negativ în PIB.
Anul trecut, acest impact negativ în cazul României a fost de 2,1% din PIB. Dar se poate și mai rău, pentru că, în anul aderării la spațiul comunitar, impactul negativ era de 13,9%, iar cu un deceniu înainte, în 1997, impactul negativ era de 6,8% (vezi tabelul din miagine).
Cu un impact negativ în PIB de 2,1% al exporturilor nete de bunuri și servicii în anul 2017, România e pe penultimul loc în UE, fiind depășită la acest capitol de Cipru (-3,5%). Doar cinci state comunitare mai înregistrau anul trecut exporturi nete de bunuri și servicii negative.
Statele cu cele mai mari ponderi ale exporturilor nete în PIB în 2017 erau Luxemburg (33,3%) și Irlanda (30,4%). Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că multe din mărfurile și serviciile exportate de aceste două state țin doar scriptic de ele, producția efectivă fiind localizată în altă parte, iar influența asupra PIB-ului e o consecință a climatului fiscal favorabil marilor corporații.
Datele Eurostat ne arată că, în ultimii 20 de ani, România și-a redus semnificativ ponderea consumului în PIB. Față de acum un deceniu, stăm mai prost la capitolul investiții, dar suntem pe plus dacă de comparăm cu situația din 1997. În cazul exporturilor nete de bunuri și servicii, am reușit în ultimii 20 de ani să reducem impactul negativ în PIB, dar încă mai avem de lucru până să avem un impact pozitiv. Una peste alta, economia României din prezent arată mult mai echilibrat față de cea din urmă cu 20 sau 10 ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu