Postări
Alianța Vestului manifestă de la început tendințe de creștere. Alți doi primari, al Sibiului și al Reșiței, vor să facă parte din această alianță, al cărei scop declarat nu e secesiunea teritorială, ci bunăstarea orașelor separate de o mare de comune și câteva orașe de mai mici dimensiuni.
Poate o chestiune de minim bun simț ar fi presupus constituirea acestei alianțe la începutul anului viitor, când nu vom mai sărbători nimic. Parcă până și secuii noștri au dat dovadă de ceva mai mult bun simț.
Dar chiar și așa, ce ne-au spus cei patru cavaleri ai vestului în zilele ce-au trecut de la demararea publică a acestei inițiative?
Ne-au spus că Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea și Aradul și-au dat mâna ca să poată accesa mai ușor proiecte europene, iar Bruxelles-ul și-a dat, cu inima deschisă, binecuvântarea. Vorbim de patru orașe cu o populație oficială de aproximativ un milion de locuitori, parte a unor județe ce cumulează circa 2,4 milioane de locuitori, pe un teritoriu de 30,7 mii km pătrați. Dacă mai luăm în calcul că toate cele patru județe de care aparțin cele patru primării de municipii reședință mai au alte 31 de primării de orașe și 323 de primării de comună, ne dăm seama că a avea un proiect comun care implică o parte importantă dintre aceste administrații ce separă cele patru mari orașe e o povestire SF. În plus, cele patru județe de care aparțin aceste orașe sunt incluse în regiuni de dezvoltare diferite, Aradul și Timișul ținând de regiunea Vest, iar Oradea și Clujul de regiunea Nord-Vest.
Dacă ne uităm câte fonduri europene au atras aceste patru primării anul trecut, vedem că Timișoara și Aradul au avut absorbții aproape de zero (0,01 milioane de euro - vezi tabelul din imagine), Cluj-Napoca a dat bani înapoi, pentru că suma e negativă (-0,37 mil. euro), iar Oradea, singurul oraș care chiar a accesat fonduri, a primit la bugetul local 14,3 milioane de euro. Mergând mai departe în statistica bugetelor pentru anul trecut, vedem că cele două municipii pretendente la această alianță, Reșița și Sibiu, au atras anul trecut fonduri UE în valoare de 0,02, respectiv 0 milioane de euro.
Ok, să zicem că Bucureștiul e nașpa și nu te lasă Viorica-Vasilica să te dezvolți, să accesezi fonduri europene, să faci mai mult decât studii de „prefezabilitate” (nu fezabilitate) pentru linii fanteziste de metrou în Cluj-Napoca și Timișoara, primării ale căror bugete de dezvoltare, adică ce se duce anual spre investiții, sunt mai mici de 100 milioane de euro, deci cam cât 1 km și ceva de linie de metrou. Dar ce te-a oprit anul trecut să accesezi fonduri? De ce o comună cum e Telciu din Bistrița-Năsăud, campioana comunelor de anul trecut la sumele primite la buget de la UE (2,15 mil. euro - vezi tabelul din imagine), poate să bată trei dintre cei patru componenți ai alianței? E musai ca Telciu să intre în alianță, altfel se duce dracului la anul absorbția.
Cum se face că un județ precum Bihorul, cu un motor economic precum Oradea, are un PIB pe cap de locuitor mai mic cu 21% decât media națională (vezi aici topul județelor după PIB-ul pe cap de locuitor), fiind depășit de județe precum Gorj, Dolj, Tulcea, Vâlcea? Unde e performanța atât de clamată de unii? De ce județe precum Timișul și Clujul, cu motoarele economice reprezentate de municipiile reședință, cu investiții net superioare majorității județelor, sunt totuși în urma Constanței în privința PIB-ului pe cap de locuitor și la jumătate din valoarea acestui indicator de la nivelul capitalei? Despre ce performanță vorbim?
E clar că această alianță se vrea în viitor a fi un mijloc de presiune pe administrația centrală pentru alocarea mai multor fonduri, pentru că e clar că de la UE nu prea sunt în stare să atragă, cifrele absobției pe anul trecut stând dovadă în acest sens. Bolojan, Falcă, Boc și Robu au pus-o de o cumetrie pentru a stoarce ceva mai bine bugetul central, uitând că de la bugetul central trebuie să se adape toată lumea, mai ales cei săraci, ca să nu rămână de căruță, nu doar cei se cred „performanți”.
Poate o chestiune de minim bun simț ar fi presupus constituirea acestei alianțe la începutul anului viitor, când nu vom mai sărbători nimic. Parcă până și secuii noștri au dat dovadă de ceva mai mult bun simț.
Dar chiar și așa, ce ne-au spus cei patru cavaleri ai vestului în zilele ce-au trecut de la demararea publică a acestei inițiative?
Ne-au spus că Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea și Aradul și-au dat mâna ca să poată accesa mai ușor proiecte europene, iar Bruxelles-ul și-a dat, cu inima deschisă, binecuvântarea. Vorbim de patru orașe cu o populație oficială de aproximativ un milion de locuitori, parte a unor județe ce cumulează circa 2,4 milioane de locuitori, pe un teritoriu de 30,7 mii km pătrați. Dacă mai luăm în calcul că toate cele patru județe de care aparțin cele patru primării de municipii reședință mai au alte 31 de primării de orașe și 323 de primării de comună, ne dăm seama că a avea un proiect comun care implică o parte importantă dintre aceste administrații ce separă cele patru mari orașe e o povestire SF. În plus, cele patru județe de care aparțin aceste orașe sunt incluse în regiuni de dezvoltare diferite, Aradul și Timișul ținând de regiunea Vest, iar Oradea și Clujul de regiunea Nord-Vest.
Dacă ne uităm câte fonduri europene au atras aceste patru primării anul trecut, vedem că Timișoara și Aradul au avut absorbții aproape de zero (0,01 milioane de euro - vezi tabelul din imagine), Cluj-Napoca a dat bani înapoi, pentru că suma e negativă (-0,37 mil. euro), iar Oradea, singurul oraș care chiar a accesat fonduri, a primit la bugetul local 14,3 milioane de euro. Mergând mai departe în statistica bugetelor pentru anul trecut, vedem că cele două municipii pretendente la această alianță, Reșița și Sibiu, au atras anul trecut fonduri UE în valoare de 0,02, respectiv 0 milioane de euro.
Ok, să zicem că Bucureștiul e nașpa și nu te lasă Viorica-Vasilica să te dezvolți, să accesezi fonduri europene, să faci mai mult decât studii de „prefezabilitate” (nu fezabilitate) pentru linii fanteziste de metrou în Cluj-Napoca și Timișoara, primării ale căror bugete de dezvoltare, adică ce se duce anual spre investiții, sunt mai mici de 100 milioane de euro, deci cam cât 1 km și ceva de linie de metrou. Dar ce te-a oprit anul trecut să accesezi fonduri? De ce o comună cum e Telciu din Bistrița-Năsăud, campioana comunelor de anul trecut la sumele primite la buget de la UE (2,15 mil. euro - vezi tabelul din imagine), poate să bată trei dintre cei patru componenți ai alianței? E musai ca Telciu să intre în alianță, altfel se duce dracului la anul absorbția.
Cum se face că un județ precum Bihorul, cu un motor economic precum Oradea, are un PIB pe cap de locuitor mai mic cu 21% decât media națională (vezi aici topul județelor după PIB-ul pe cap de locuitor), fiind depășit de județe precum Gorj, Dolj, Tulcea, Vâlcea? Unde e performanța atât de clamată de unii? De ce județe precum Timișul și Clujul, cu motoarele economice reprezentate de municipiile reședință, cu investiții net superioare majorității județelor, sunt totuși în urma Constanței în privința PIB-ului pe cap de locuitor și la jumătate din valoarea acestui indicator de la nivelul capitalei? Despre ce performanță vorbim?
E clar că această alianță se vrea în viitor a fi un mijloc de presiune pe administrația centrală pentru alocarea mai multor fonduri, pentru că e clar că de la UE nu prea sunt în stare să atragă, cifrele absobției pe anul trecut stând dovadă în acest sens. Bolojan, Falcă, Boc și Robu au pus-o de o cumetrie pentru a stoarce ceva mai bine bugetul central, uitând că de la bugetul central trebuie să se adape toată lumea, mai ales cei săraci, ca să nu rămână de căruță, nu doar cei se cred „performanți”.
Analiză corectă! Cei patru muschetari aleargă după potcoave de cai morţi, deşi se dau cocoşi.
RăspundețiȘtergere