Cât a recuperat România din decalajele de dezvoltare față de celelalte state europene din anii '80 încoace

   În 2017, România a ajuns la 63% din media UE a PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare. Dacă luăm PIB-ul pe cap de locuitor din România ca bază de comparare, atunci vecinii bulgari erau anul trecut la 78% din valoarea înregistrată la noi, iar croații la 97%. 

   Și atât, restul statelor comunitare sunt deasupra noastră în privința PIB-ului pe locuitor la paritatea de cumpărare (vezi datele din imaginea 1). Vecinii unguri erau cu 8% deasupra noastră în privința PIB-ului pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare, Polonia cu 11%, Grecia cu 6%, Germania cu 95%, Austria și Olanda cu 103%, iar Luxemburgul, campioana comunitară la acest capitol, e cu 302%.

   Asta era situația în 2017. Datele pentru anul trecut nu sunt încă publicate de Eurostat. Pentru a vedea de unde am plecat, am preluat date din studiul „Gross Domestic Product - National Income of Romania 1862 - 2010. Secular statistical series and methodological foundations”(V. Axenciuc și G. Georgescu). Seria de date privind decalajele României în privința PIB-ului pe locuitor la paritatea de cumpărare încep din anul 1980.  

   Cum au evoluat decalajele României în materie de PIB pe locuitor la paritate față de celelalte state comunitare din 1980 încoace?

   În 1980, PIB-ul la paritate din România comunistă ne plasa pe locul 17 din cele 20 de state comunitare despre care avem date (vezi datele din imaginea 2). 
   Vecinii bulgari (97% din valoarea PIB-ului de la noi) și polonezii (98%) stăteau mai prost decât noi în privința acestui indicator. Vecinii maghiari erau cu 31% peste noi, grecii erau cu 88% deasupra noastră, iar luxemburghezii, aflați în frunte și atunci, ca și în prezent, aveau un PIB pe locuitor la paritate cu 220% mai mare decât al nostru.

   Un deceniu mai târziu, în 1990, eram pe locul 18 din cele 20 de state comunitare despre care avem date. Bulgaria ne depășise în privința PIB-ului pe locuitor la paritate (cu 19% mai mare decât noi) , iar Polonia își adâncise decalajul față de noi (89% din PIB-ul pe locuitor de la noi). De asemenea, și vecinii maghiari își măriseră avansul față de noi (cu 49% mai mare decât PIB-ul pe locuitor de la noi - vezi datele din imaginea 2). Exceptând Grecia, toate celelalte state din afara spațiului ex-comunist, își măriseră avansul față de România.

   Anul 2000 arată cel mai rău pentru România dintre toți anii analizați. România era pe locul 26 dintre cele 27 de state incluse în analiză (Malta lipsește), doar bulgarii erau mai jos decât noi în materie de PIB pe locuitor la paritate (cu 5% mai puțin valoarea PIB-ului de la noi). Ungaria își mărise ecartul față de România (+76% față de PIB-ul de la noi), iar Polonia ne depășise și era deja la mare distanță de noi (+44% față de noi). România era cu mult în urma unor state estice ale căror date încep în acest an, precum Slovenia (+123% față de PIB-ul pe locuitor de la noi), Cehia (+105%), Croația (+55%) și Slovacia (+53% - vezi datele din imaginea 2).

   În 2010, an în care economia României încă era în recesiune, eram tot pe penultimul loc în privința PIB-ului pe locuitor la paritate dintre cele 27 de state incluse în analiză. Totuși, exceptând două state baltice și Slovacia, România a recuperat din decalajele ce o separa față de restul țărilor comunitare (vezi datele din imaginea 2).

   Dintre cele 20 de state incluse în analiză în anul 1980, România anului trecut a pierdut teren în privința PIB-ului pe locuitor la paritatea de cumpărare față de Polonia (de la -2% la +11% din PIB-ul pe locuitor de la noi), Irlanda (de la +58% la +198%), Luxemburg (de la +220% la +302%) și Cipru (de la +31% la +33% - vezi datele din imaginile 1 și 2). 
   Cele mai mari recuperări le-am înregistrat în raport cu Grecia ( de la +88% la +6% față de PIB-ul pe locuitor de la noi), Italia (de la +120% la +52%), Franța (de la +124% la +65%) și Danemarca (de la +140% la +98%). Și față de vecinii maghiari am recuperat teren (de la +31% la + 8%), fiind posibil ca, în următorii trei sau patru ani, să-i ajungem din urmă.

    Se putea ca decalajele României să fie mai mici? Da. România a avut un deceniu în care lucrurile au mers din prost în mai prost. Anii `90, pe parcursul cărora economia noastă a experimentat o criză în „W”, reprezintă deceniul pierdut al României. Grav e că o parte din „geniile” ce ne-au condus în acea epocă sunt în structurile de putere și se simt îndreptățiți să ne conducă în continuare.