La ce PIB au ajuns anul trecut cele trei mari regiuni istorice ale României

   Anul trecut,  România a ajuns la un PIB de 200 miliarde de euro și un PIB pe cap de locuitor de 10,44 mii euro. Odată cu trecerea peste pragul de 10 mii euro PIB pe cap de locuitor, România intră în rândul economiilor estice, lăsând în urmă doar Bulgaria, al cărei PIB pe cap de locuitor e încă departe de acest prag (7,8 mii euro în 2018).

   Conform ultimelor date în profil teritorial ale Comisiei Națioanle de Prognoză și Stategie, PIB-ul de anul trecut era puțin sub 200 miliarde de euro. Pentru că INS-ul va publica peste doi ani datle definitive ale PIB-ului la nivel teritorial, nu ne rămâne până atunci decât să ne bazăm pe datele Comisiei de Prognoză.

   Dacă la nivel național eram anul trecut deasupra pragului de 10 mii euro PIB pe cap de locuitor în prețuri curente, la nivel de județe, doar capitala și alte 9 județe (6 din Transilvania și 3 din Țara Românească - vezi tabelul din imagine) au înregistrat în 2018 un PIB pe cap de locuitor mai mare de 10 mii de euro. 
   Să abordăm situația repartiției PIB-ului național pe cele trei mari regiuni istorice: Transilvania, Țara Românească și Moldova.

   Transilvania

   Am fi tentați să credem că, la nivelul celor trei mari provincii istorice, doar Transilvania se situează peste media națională în privința PIB-ului pe cap de locuitor (10,44 mii euro). Ne-am înșela, cele 16 județe din Transilvania au avut anul trecut o medie a PIB-ului pe cap de locuitor de 9,74 mii de euro, cu 700 de euro sub media națională. Datele Comisiei de Prognoză ne arată că ponderea celor 16 județe în PIB-ul național a fost anul trecut de 32,4% (vezi tabelul din imagine). Dacă ținem cont de faptul că ponderea în populația României a Transilvaniei e de 34,1%, atunci situarea sub media națională a PIB-ului pe cap de locuitor ni se pare firească.
   Putem spune că Transilvania e ceva mai echilibrată din punct de vedere economic decât sudul țării, raportul de PIB pe cap de locuitor între Timiș (13,69 mii euro), premiantul regiunii în materie de acest indicator,  și Harghita (6,91 mii euro - vezi tabelul din imagine), codașul regiunii, e de 2 la 1. În Țara Românească, raportul de PIB pe cap de locuitor dintre capitală și Mehedinți e de 4,7 la 1. Cea mai echilibrată regiune, în sărăcie din păcate, e Moldova, raportul de PIB pe cap de locuitor dintre Iași și Vaslui fiind de 1,6 la 1.

   Țara Românească

   Singura mare regiune istorică care s-a situat anul trecut peste media națională a PIB-ului pe cap de locuitor e Țara Românească. 
   Capitala și cele 17 județe din Muntenia, Oltenia și Dobrogea au atins în 2018 o medie a PIB-ului pe cap de locuitor de 12,48 mii de euro. „Vinovatul principal” pentru această abatere pozitivă de la media națională e, bineînțeles, capitala, care a atins un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor de 27,19 mii de euro, de 2,6 ori mai mare decât media națională (vezi tabelul din imagine). 
   Ponderea acestei regiuni istorice în PIB-ul național a ajuns anul trecut la 54,7%. La această medie a PIB-ului pe cap de locuitor, Țara Românească se apropie de nivelul Poloniei (12,9 mii euro în 2018).
   Bucureștiul, fără Ilfov, are o o pondere în economia națională de 24,6% (49,18 din 200 mld. euro), iar dacă ar fi să îl comparăm cu state din UE, atunci capitala noastră produce un PIB aproape egal cu cel al Croației (50,5 mld. euro în 2018).
   Dacă ne uităm la raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor dintre al doilea județ după capitală din sudul țării, Constanța (13,61 mii euro), și cel mai slab, Mehedinți (5,85 mii euro), atunci acesta e de 2,3 la 1, mult mai redus decât cel dintre capitală și Mehedinți (4,7 la 1).
   
   Precizare

   Am explicat de fiecare dată când am abordat subiectul și o s-o fac și acum, pentru că unii au impresia că PIB-ul capitalei e rezultatul localizării sediilor marilor companii, chiar dacă capacitățile de producție sunt situate în restul țării. 
    Atunci când se calculează PIB-ul local, se ține cont doar de ceea se se produce local, altfel s-ar numi PIB al firmelor cu sediu în județul x și nu PIB-ul județelor. Kaufland, de exemplu, care are sediul central în București și supermarketuri în capitală și în restul țării, punctează la PIB-ul capitalei cu valoarea adăugată creată în supermarketurile din București și în activitatea de management din capitală, deci efectiv ce se produce în capitală, iar la PIB-ul celorlalte județe, cu valoarea adăugată rezultată din activitatea supermarketurilor din acele județe. Când se trage linie, fiecare județ rămâne efectiv cu ceea se produce la nivelul teritoriului său, metodologia INS-ului, pe baza căreia CNPS-ul își face prognozele, fiind aceeași ca și cea a Eurostatului.

   Moldova

   Cea mai săracă regiune istorică a țării e Moldova. E o realitate exprimată de atâtea ori, încât a devenit un truism. 
   Cele opt județe din această regiune au împreună o pondere în PIB-ul național de 12,8% (25,63 din 200 mld. euro - vezi tabelul din imagine), cu mult sub ponderea deținută în populația țării (20,8%). Deși e cea mai săracă regiune, e și cea mai echilibrată din punct de vedere economic, raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor din Iași (7,63 mii euro) și cel din Vaslui (4,66 mii euro), adică dintre cel mai bogat și cel mai sărac județ al regiunii, e de 1,6 la 1. 
   Media PIB-ului pe cap de locuitor din această regiune va fost anul trecut de 6,33 mii euro, sub PIB-ul pe cap de locuitor  din cel mai sărac județ al Transilvaniei (Harghita - 6,91 mii euro) și cu aproape cinci sute de euro peste cel din cel mai sărac județ al Țării Românești (Mehedinți - 5,85 mii euro). 
   Cele mai sărace trei județe din țară, dacă ne ghidăm după PIB-ul pe cap de locuitor, Suceava (5,83 mii euro), Botoșani (5,07 mii euro) și Vaslui (4,66 mii euro - vezi tabelul din imagine) au fost anul trecut din această regiune. Botoșani și Vaslui ocupă ultimile două locuri de cel puțin două decenii, dar Suceava e o noutate în coada cozii topului. Bucovinenii trebuie să fie foarte mândri de „reușita” factorului politic local din ultimul deceniu.

   Datele din ultima prognoză a CNPS ne arată două direcții de dezvoltare economică a României.
 
   Direcția de dezvoltare economică a regiunilor istorice

   Avem o țară ce se dezvoltă diferit. Transilvania are o viteză de dezvoltare bună, dar chiar și așa e sub media națională a PIB-ului pe cap de locuitor. 
   Anul trecut, România a depășit pragul de 10 mii de euro PIB pe cap de locuitor, dar Transilvania nu. Vinovat pentru această situație e Bucureștiul, care ridică mult media pe țară. Media națională a PIB-ului pe cap de locuitor fără capitală ar fi de 8,54 mii euro și nu de 10,44 mii euro. În aceste condiții, Transilvania, cu un PIB pe locuitor de 9,74 mii euro, s-ar situa peste media națională.

   Sudul țării, Țara Românească, are parte de pleașca numită București. Dacă am scoate capitala din calcule, media PIB-ului pe cap de locuitor al celor 17 județe din sud (inclusiv Ilfovul) ar fi de 8,65 mii euro și nu de 12,48 mii euro, cât e dacă includem Bucureștiul. 45% din economia acestei regiuni istorice e dată de capitală. Totuși, vedem că, și în condițiile în care am scoate Bucureștiul din calcule, Țara Românească ar avea un PIB pe locuitor peste media națională de 8,54 mii euro. Nu ar fi cât cel din Transilvania (9,74 mii euro), dar nici n-ar fi o discrepanță uriașă.

   Moldova e săracă orice ai face, fie că incluzi sau nu capitala în calcule. Dacă n-o includem, nivelul de PIB pe cap de locuitor de 6,33 mii euro e sesizabil sub media națională de 8,54 mii euro. Dacă includem capitala, decalajul devine și mai mare (6,33 față de 10,44 mii euro). 
   Moldova vrea autostradă! - e o cerință legitimă, doar că ar trebui să vrea și altfel de conducători locali, pentru că un județ ca Suceava, cu resursele naturale de care dispune, e pe antepenultimul loc între județele țării în materie de PIB pe cap de locuitor, fiind devansat de Teleorman, Călărași, Mehedinți și alte județe mai limitate în materie de resurse naturale. 

   Direcția de dezvoltare economică a județelor

   În cadrul acestei direcții discutăm de patru paliere de dezvoltare economică.

    Pe primul palier se situează capitala, și atât. Niciun alt județ nu poate să se apropie în următorul deceniu de nivelul de productivitate din București, de vreme ce, Timișul, județul de pe locul doi, e la jumătate din PIB-ul pe cap de locuitor (13,69 față de 27,19 mii euro). 

   Pe al doilea palier se situează cele 9 județe care au depășit anul trecut pragul de 10 mii de euro PIB pe cap de locuitor. Timiș, Constanța, Cluj, Brașov, Sibiu, Ilfov, Alba, Prahova și Arad sunt în rândul județelor sau echivalentului administrativ al acestora din statele grupului de la Visegrad. Perspectiva acestor județe e de creștere.

   Al treilea palier e format din județele al căror PIB pe cap de locuitor se situează între 7 mii și 10 mii de euro sau, dacă putem spune, la nivelul Bulgariei (7,8 mii euro în 2018). 17 județe sunt în această situație, opt din Transilvania, opt din Țara Românească și doar unul din Moldova (vezi tabelul din imagine). Unele din aceste județe au șansa să ajungă la nivelul județelor fruntașe, pentru că au un potențial economic încă insuficient exploatat, Argeșul, Doljul și Iașul fiind în această situație.

   Pe al patrulea palier avem județele cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 7 mii de euro, 15 județe fiind în această situație (2 din Transilvania, 6 din Țara Românească și 7 din Moldova). Dintre aceste județe, puține au șanse să urce în vagonul de dezvoltare superior. Excepția poate fi reprezentată de județele Galați și Bacău.