Topurile județelor după exporturile și importurile din 2018

   Anul trecut, România a exportat bunuri în valoare de 67,73 miliarde de euro, cu 5 miliarde peste valoarea bunurilor exportate în 2017 (+8,1%). Importurile de bunuri au crescut într-un ritm mai susținut față de 2017 (+9,6 %), fiind mai mari cu 7,3 miliarde de euro ( 82,87 față de 75,6 mld. euro - vezi tabelul din imagine).

   
   Balanța comercială din anul 2018 a înregistrat un deficit în creștere cu 17% față de anul anterior, ceea ce corespunde unei creșteri efective de aproape 2,18 miliarde de euro ( 15,13 față de 12,96 mld. euro). 

   Creșterea consumului a antrenat avansul importurilor, care, la rândul lor, au adâncit deficitul comercial din ultimii trei ani, pentru că exporturile n-au putut ține pasul.

   Cum arată topul județelor după exporturile din 2018 și din anii anteriori?

   Capitala (11,21 mld. euro), Timișul (6,9 mld. euro), Argeșul (6,24 mld. euro), Aradul (3,6 mld. euro) și Brașovul (3,5 mld. euro - vezi tabelul din imagine) au fost cei mai mari exportatori din 2018. Surprinzător, în primii zece exportatori nu regăsim un județ precum Clujul, acesta situându-se abia pe locul 13, cu o valoare a exporturilor de 1,7 miliarde euro.

   Datele din anii 2016 și 2017 ne arată că Timișul a devenit al doilea exportator al țării în 2016, depășind astfel Argeșul care, tradițional, era pe locul doi după capitală în privința bunurilor exportate.

   Cele mai mici exporturi din 2018 s-au înregistrat în județele Mehedinți (0,13 mld. euro), Giurgiu (0,09 mld. euro) și Gorj (0,07 mld. euro - vezi tabelul din imagine).

   Ce județe au înregistrat cele mai mari importuri în 2018?

   Capitala e de departe cel mai mare importator al României, 30% din importurile de bunuri de anul trecut (24,6 din 82,9 mld. euro) fiind realizate de firme cu sediul în București. E clar că multe din importurile făcute de firmele din capitală se distribuie în restul țării, după cum și cele făcute în județele cu orașe mari se distribuie la nivel zonal, dar, la nivel de date teritoriale, situația arată prost în cazul capitalei, deficitul comercial din regiunea București-Ilfov fiind dublu față de cel înregistrat la nivel național (31,7 față de 15,1 mld. euro în 2018 - vezi tabelul din imagine).

   Ilfovul e cel de-al doilea mare importator al țării (7,08 mld. euro), conform datelor INS aferente anului 2018. Aceeași poziție secundă a ocupat-o și în anii 2016 și 2017.

   În top 5 importatori de anul trecut mai intră județele Timiș (6 mld. euro), Argeș (4,8 mld. euro) și Prahova (3,8 mld. euro - vezi tabelul din imagine).

 Vasluiul (0,15 mld. euro), Mehedințiul (0,09 mld. euro) și Gorjul (0,05 mld. euro) au fost județele cu cele mai mici valori ale importurilor de anul trecut.

   Cum arată topul județelor după rezultatul balanței comerciale din 2018?

   26 de județe au înregistrat anul trecut excedent al balanței comerciale, în timp ce, capitala și alte 15 județe au înregistrat deficit. Totuși, deficitul adunat al celor 15 județe plus capitala a fost semnificativ mai mare decât excedentul celorlalte 24 de județe, rezultând astfel un deficit total la nivel național de 15,13 miliarde de euro.

    Argeșul e județul cu cel mai mare excedent comercial în 2018 (1,49 mld. euro), în creștere față de anul anterior (1,39 mld. euro - vezi tabelul din imagine). Pe locul doi se află județul Timiș, excedentul comercial din acest județ apropiindu-se de pragul de un miliard de euro (0,92 mld. euro), în scădere față de 2017 când atingea valoarea de 0,97 miliarde de euro. 
   În top 5 al excedentelor balanței comerciale din 2017 mai intră județele Olt (720 mil. euro) și Sibiu (613 mil. euro).

   Capitala a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit comercial (13,36 mld. euro). Ilfovul e pe locul doi la nivel național în privința deficitului comercial înregistrat anul trecut (4,49 mld. euro). Peste pragul de deficit comercial de un miliard de euro se mai situau județele Prahova (1,39 mld. euro), Constanța (1,27 mld. euro) și Cluj (1,04 mld. euro - vezi tabelul din imagine).

   Am putea fi tentați să spunem că datele privind exporturile și importurile de la nivel de județe ne arată două Românii, una care produce și alta care consumă, doar că realitatea e puțin mai complicată, în sensul că, în timp ce exporturile se suprapun în mare parte pe economia județelor, importurile la nivel de județe sunt distorsionate de sediile sociale ale companiilor de comerț. Asta înseamnă că o companie de comerț cu sediul în capitală sau Cluj va importa produse pentru toate județele, dar suma importurilor va fi trecută doar în dreptul capitalei sau a județului Cluj.