Cât a dat și cât a primit înapoi de la buget regiunea capitalei anul trecut

   Anul trecut, ANAF-ul a colectat de la contribuabili 244,83 miliarde de lei. Cele două mari componente, prin intermediul cărora s-au colectat aceste sume, au fost cele opt Direcții Generale Regionale ale Finanțelor Publice (DGRFP) și Direcția Generală de Administrarea Marilor Contribuabili (DGAMC).

   Cum colectează ANAF-ul taxele de la nivel central și nivel regional?

   Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, pe care o vom numi prescurtat DGAMC, a colectat direct de la cele mai mari companii din țară, indiferent de județul unde se află. Deci, dacă anul trecut erai o companie mare și intrai pe lista companiilor administrate de DGAMC, plăteai direct impozitele și taxele la această direcție din ANAF și nu în județul unde aveai sediul. Suma totală colectată de această direcție în 2018 a fost de 102,36 miliarde lei (41,8% din totalul veniturilor colectate de ANAF). 

    De asemenea, trebuie precizat faptul că suma colectată de ANAF e mai mică decât veniturile totale ale bugetului consolidat (244,83 față de 295,12 mld. lei), pentru că în buget intră mai sumele provenite de la UE și alte venituri ale statului ce nu sunt administrate de ANAF.

   Cele opt Direcții Generale Regionale ale Finanțelor Publice, numite prescurtat DGRFP-uri, se suprapun pe cele opt regiuni de dezvoltare și colectează taxele și impozitele de la nivel local de la personale fizice și companiile mici și mijlocii. Taxele de la companiile mari, așa cum am spus, sunt colectate de DGAMC.

   Deci, cele opt direcții regionale ale finanțelor din ANAF și birourile vamale au colectat anul trecut restul de 142,47 miliarde lei (58,2% din totalul veniturilor colectate de ANAF).

   La nivelul DGRFP-urilor găsim Administrațiile Județene ale Finanțelor Publice (AJFP-uri), birourile de vamă și, aici e important, Administrațiile Regionale pentru Contribuabilii Mijlocii (ARCM-uri). Dacă administrațiile județene și birourile de vamă colectează la nivel de județe, ARCM-urile, în număr de 8 (una pentru fiecare regiune), colectează de la companiile mijlocii din acea regiune. 

   Deci, o companie mijlocie din regiunea Nord-Vest, să zicem din Bihor (DGRFP Cluj-Napoca), plătește taxe la Cluj-Napoca, unde e sediul direcției regionale și nu la administrația județeană Bihor. Lista cu companiile mijlocii e actualizată anual la nivelul fiecărei direcții regionale. Anul acesta s-a hotărât renunțarea la ARCM-uri, astfel, taxele colectate de la companiile mijlocii vor fi administrate de administrațiile județene.

   Administrațiilor județene (AJFP-urilor) le-a rămas să colecteze taxe de la persoanele fizice și companiile mici.

   Câte taxe și impozite s-a colectat anul trecut la nivelul regiunii capitalei (DGRFP București)?

   38,7% din tot ce s-a colectat anul trecut în materie de taxe și impozite la nivel de regiuni, adică la nivelul celor opt DGRFP-uri din țară și a birourilor vamale, s-au încasat în regiunea capitalei (DGRFP București și vama). 

   55,15 miliarde lei din totalul de la nivel național de 142,47 miliarde lei au fost încasate de cele șase administrații de sector ale finanțelor publice, administrația județeană Ilfov, Administrația Regională pentru Contribuabilii Mijlocii, biroul vamal și administrația fiscală a contribuabililor nerezidenți (vezi tabelul din imagine).

   Repet, ceea ce s-a colectat în regiunea capitalei a provenit de la persoanele fizice și companiile mici și mijlocii și contribuabilii nerezidenți, marile companii au cotizat direct la ANAF, mai precis la DGAMC.

   Se face mare tam-tam pe tema subjugării provinciei de către capitală, dar când vezi câte taxe se plătesc în această regiune, fără să luăm în calcul marile companii, ne dăm seama că bugetul ar fi într-un adevărat dezastru dacă s-ar colecta în capitală ca în restul regiunilor.

   La nivelul regiunii capitalei, cel mai mare contribuabil la taxele colectate a fost Administrația Regională pentru Contribuabilii Mijlocii (20,22 din totalul de 55,15 mld. lei - vezi tabelul din imagine). Al doilea mare contribuabil a fost Administrația Sector 6 a Finanțelor Publice (8,03 mld. lei), iar al treilea e Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice (7,39 mld. lei). Iată că primul sector al capitalei a fost detronat de sectorul 6 în privința taxelor colectate de la companiile mici și persoanele fizice.

   Dintre administrațiile de sector, cele mai slabe încasări le-au înregistrat cele din sectorul 5 (3,29 mld. lei) și sectorul 4 (2,16 mld. lei - vezi tabelul din imagine).

   Din Ilfov, în 2018, s-au colectat taxe în valoare de 2,71 miliarde de lei, ceea ce plasează această administrație pe antepenultimul loc între contribuabilii de la nivelul regiunii.

   Cât au primit înapoi administrațiile locale din București și Ilfov în 2018?

   La nivelul regiunii, veniturile administrațiilor locale (primării și consiliul județean) s-au ridicat la valoarea de 10,94 miliarde lei, deci aproape 19,8% din ceea ce s-a colectat la nivel regional. 

   Cele șapte primării din capitală au avut anul trecut venituri totale de 9,42 miliarde lei, iar administrațiile locale din județul Ilfov au avut venituri de 1,52 miliarde lei (vezi tabelul din imagine).

   Dacă regiunea capitalei ar dori mai multă autonomie financiară, bugetele locale ale acesteia ar crește considerabil, ținând cont că doar aproape 20% din ceea ce se colectează la nivel local se întoarce sub formă de venituri la bugetele locale. E clar, că dacă cineva câștigă, altcineva trebuie să piardă, iar marii pierzători ar fi în această situație restul regiunilor, pentru că o parte din banii din regiunea capitalei se redistribuie la autoritățile locale din restul regiunilor, iar o altă parte se duce la bugetul de stat ca să se acopere cheltuielile cu pensiile, asigurările medicale, salariile celor ce țin de administrația centrală, etc.